Media Expres

Editorial -- Data și ora publicării: 20.06.2018 19:40:53

PUBLICITATE MEDICALĂ-STATISTICI / Publicitatea la medicamente crește cot la cot cu creșterea încălcărilor autoreglementării în advertising

// de Mihai Pavelescu //
București (MEDIA EXPRES) / 20 iun 2018 / Bugetul alocat publicității medicale în România a fost de 76 milioane de euro anul trecut (+21% față de 2016) și a ajuns în primele cinci luni ale anului 2018 la 34 milioane de euro, deja în creștere față de perioada similară din 2017 cu 13%, potrivit unei prezentări susținută de Dr. Oana Cociașu, președinta Romanian Advertising Council (RAC), la un eveniment pe tema publicității la suplimente alimentare și dispozitive medicale organizat de PRIAevents.

Folosind ca sursă estimările agenției Initiative Media, Cociașu a prezentat un tabel din care reiese că în 2017 compania Zdrovit este liderul bugetelor cheltuite pentru publicitate, cu o creștere de 56% (branduri S-Line Sistem, Septoral, Apuretin, Zenella Med, Aftiblock, Anticarcel) și au crescut semnificativ investițiile companii precum Sanofi (+50%), Biofarm (+72%) și Fiterman (+49%).

În 2017 față de 2016 au scăzut investițiile în publicitate Terapia (-20%), Bayer (-22%), Reckitt Benckiser (-17%), în vreme ce Catena și A&D Pharma se mențin în top 15 jucători în categoria farmaceutice..

Deși cifrele de cheltuieli includ toate mediile: televiziune, radio, print, online și OOH (Out of Home Advertising), primele 15 companii au folosit în 2018 preponderent televiziunea, doar cinci au împărțit peste 20% din buget și în radio, online-ul, printul și OOH fiind foarte puțin folosite pentru publicitatea la medicamente.

În contextul prezentării Dr. Oana Cociașu, cifrele financiare sunt așezate sub statisticile privind activitatea RAC și autoreglementarea în domeniul publicității în România, în condițiile în care Codul PRISA – Publicitatea la Suplimentele Alimentare face parte ca Anexă din Codul RAC de Practică în Comunicarea Comercială..

Problema este că în periada scursă de la începutul anului 2018, RAC a primit 15 sesizări pe cazuri de încălcarea normelor de publicitate pentru suplimente alimentare și dispozitive medicale, dintre care pentru suplimente au fost 12 cazuri, din care RAC a stabilit că doar 3 nu încalcă Codul și 9 încalcă, iar pentru dispozitive medicale din 3 cazuri discutate RAC a stabilit că 2 încalcă și unul nu încalcă Codul.

În 2017 RAC a „judecat” în total 140 de cazuri de posibilie încălcări ale Codului de Practică în publicitate din care 70 de încălcări și din acestea majoritatea, 54, au avut ca obiect medicamentele sau suplimentele alimentare. În 2016 RAC a discutat 107 sesizări cu 55 de încălcări raportate, dintre care 54 au fost publicități pentru medicamente și suplimente alimentare.

Concluzia prezentării directoarei organismului de autoreglementare în publicitate a fost că publicitatea medicală este „vedeta” media ultimilor ani, un domeniu în creștere constantă, dar volumele mari de publicitate dau naștere la frecvente derapaje. Din punctul de vedere al activității RAC de autoreglementare, Cociașu a arătat că miza este atragerea în organizație a marilor companii care își fac publicitate din fiecare categorie de produse, inclusiv din domeniile suplimentelor și medicamentelor.

Din 75 de membri RAC, 22 de companii sunt din domeniul sănătății și îngrijirii personale - medicamente: Biofarm, GSK, Terapia/SunPharma, J&J, suplimente: Fitterman, Sandoz, Zdrovit, Walmark, PRISA, Quiesser Pharma, Good Days Therapy, NaturPharma, VitaSlim, Unicoms; Farmacii/servicii medicale: Sensiblu, Dona, MedLife; Produse pentru ingrijire: Beiersdorf, Colgate, L’Oreal, P&G și Unilever. Acestea reprezintă 80% din clienții de publicitate care sunt membrii RAC.

Rolul RAC este de prevenție, prin acordarea către membri a unui serviciu gratuit de Copy Advice (o publicitate este judecată dacă respectă regulile de autoreglementare ale organizației, n.red. Media Expres) - de 5 pe an -, opinia fiind consultativă și confidențială.

În calitatea sa de organism profesional RAC are și un rol de „diagnostic și tratament”, orice persoană fizică, persoană juridică sau entitate a Statului putând sesiza Consiliul cu privire la orice comunicare comercială, pe orice suport. Majoritatea sesizărilor provin de la consumatori (direct sau prin Consiliul Național al Audiovizualului), competitorii din piață, organismele de tipul Infocons / ANPCPPS, ANPC, Ministerul Finanțelor, ONG-urile sau organismele profesionale (PRISA, RASCI etc.) sau autosesizări din partea CNA sau RAC.

Codul de Practică în Publicitate a fost ultima oară revizuit în aprilie 2018, când au fost introduse definiții in extenso pentru suplimente alimentare, dispozitive medicale și categoria de „influencers” a căror apariție în spoturile medicale este interzisă, au fost introduse articole speciale pentru dispozitive medicale (art 30.8) și clarificări referitoare la publicitatea pentru sănătate și a fost adoptat în integralitate articolul 117 din decizia CNA referitoare la publicitatea la alimentele HFSS (acronim care desemnează alimentele cu conținut ridicat de grăsime, zahăr sau sare) și apariția minorilor în aceste reclame (art 4 in Cod).
(MEDIA EXPRES)