Primul site de știri despre
cablu și televiziune din România.
Scriem despre audiovizual din anul 2001.
Advertisement
  Login    Creează cont

Data:27.03.2019
Data ultimei ştiri: 26.03.2019 23:12:22
Cine suntem | Abonamente | Publicitate in MEDIA EXPRES | Confidenţialitate | Contactaţi-ne


English
Index ştiri
__Editorial____
__Televiziune
_Comunicaţii
_Legislaţie
Autorităţi
Cinema
Externe
ONG
Profil
Publicitate
Radio
Revista presei
Timp liber



Căutare avansată


Apasa coperta
de deasupra!
Index Anuar
Operatori Cablu
Televiziuni
Radio
DTH
Echipamente
Glosar
 Profil 07.11.2018 14:32:25
Conferinţa mass-media româno-germană 2018 „Fake News – un pericol pentru democraţie?“
București (MEDIA EXPRES) / 7 nov 2018 /
Despre conferinţă: Conferinţa mass-media româno-germană se află la cea de-a cincea ediţie, fiind organizată de Ambasada Republicii Federale Germania la Bucureşti în cooperare cu Deutsche Welle. Conferinţa are ca scop realizarea unui schimb de idei şi de experienţă între reprezentanţi mass-media din România şi din Germania, pentru tematizarea provocărilor europene comune. Conferinţa mass-media româno-germană se desfăşoară în acest an sub motto-ul „Fake News – pericol pentru democraţie?“ fiind structurată în două paneluri, fiecare cu câte un keynote speech susţinut de invitatul român şi de cel german. În continuarea acestora va avea loc o rundă de discuţii cu participanţii la conferinţă, axată pe schimbul de experienţă românogerman. Se asigură traducere simultană a conferinţei.

Conferinţa mass-media româno-germană din acest an va avea loc la Hotelul Hilton Garden Inn (Str. Doamnei 12) din Bucureşti. Vă rugăm să confirmaţi participarea la conferinţă până cel târziu 01.11.2018 la doamna Letiţia Sburlan (pr-100@buka.diplo.de sau 021-202 9856).
Pentru un număr limitat de jurnalişti români din afara Bucureştiului se preiau, parţial, cheltuielile de deplasare – vă rugăm să solicitaţi preluarea cheltuielilor până cel târziu 30.10.2018 prin e-mail la doamna Letiţia Sburlan (pr-100@buka.diplo.de).
Miercuri, 7 noiembrie 2018

13:30 – 13:45: Deschiderea Conferinţei mass-media româno-germană 2018 de către ambasadorul Republicii Federale Germania la Bucureşti, domnul Cord Meier-Klodt 13:45 – 15:00: Panel 1: Cum schimbă fake news societatea noastră?
Obiectivele panelului: Ştiri senzaţionale, fotografii falsificate şi fapte „alternative” inundă internetul şi capătă acces în mass-media clasică. Pot manipula percepţia publică, pot influenţa alegeri şi diviza societăţi. Totodată, neadevărurile nu sunt un fenomen chiar nou, mai ales în comunicarea politică.
Ce s-a schimbat? Sunt fake news o tendinţă trecătoare sau un real pericol pentru democraţia noastră? Cum se răsfrâng ele pe termen lung asupra societăţilor noastre?
Vor discuta pe acest subiect cu participanţii la conferinţă:
Keynote speech al părţii germane: Ines Pohl, redactor-şef Deutsche Welle

Keynote speech al părţii române: Lucian Mîndruţă, jurnalist şi lector la Universitatea Bucureşti

Moderatoare: Christel Ungar-Ţopescu, TVR

15:00 – 15:30 Pauză de cafea

15:30 – 17:00: Panel 2: Cum abordez eu ca jurnalist fake news?
Obiectivele panelului: Atât activitatea jurnalistică neglijentă cât şi lipsa competenţelor în domeniul mass-media din societate contribuie la răspândirea de fake news. Cum contracarăm dezinformarea – o ignorăm pentru a nu o răspândi mai departe sau avem nevoie de „Debunkings“ şi verificarea faptelor în mod consecvent? Ce răspundere revine statului şi reţelelor sociale în privinţa fake news?
Verificarea faptelor – Prezentarea proiectului Video „Europeo“: Adelheid Feilcke, Directoarea Departamentului Europa, Deutsche Welle
Vor discuta pe acest subiect cu participanţii la conferinţă:
Keynote speech al părţii germane: Wolfgang Scheida, Directorul Secţiei Community & Social
Media, WELT
Keynote speech al părţii române: Rodica Culcer, jurnalist Revista 22
Moderator: Robert Schwartz, Deutsche Welle

18:00: Recepţie oferită de ambasadorul Cord Meier-Klodt la reşedinţa sa
Strada Henri Coandă 22, Bucureşti

Ambasadorul Cord Meier-Klodt: Ne-am propus pentru astăzi o tematică actuală, care preocupă și solicită jurnaliștii și diplomații, despre jumătăți, sferturi sau pur și simplu niciun pic de adevăr. De actualitatea Fake News ne-am convins în presa românească de ieri și de azi, reprezintă fake news un pericol pentru democrație?
Ce sunt știrile false? Cum le abordăm? Cum le abordează presa? Cum pot deveni un pericol? Fake-news nu reprezintă un fenomen nou, chiar dacă s-ar putea crea această impresie. Au făcut parte din comunicarea politică dintotdeauna. Niciodată nu se minte mai mult ca înaintea alegerilor, în timpul războaielor și după vânătoare, a spus Bismark.
Polarizarea socială, neîncrederea reciprocă, ele oferă terenul propice care pot descompune liantul social.
Nnu putem să ne permitem ca naționalismul, socialismul să ne divizeze în continuare.
Suntem înconjurați în sezonul gripelor de viruși și bacterii, trebuie să ne întărim sistemul imunitar, să facem față atacurilor.
Eu întreb dvs. sunteți rugați să răspundeți. Vă aștept diseară punctual, la raport. Succes.

Christel Ungar-Ţopescu, TVR
A început cu un citat din Iohannis despre episodul de luni, când Dragnea a venit cu două valize – gogoși și documente care-l vizează pe Președinte. Este fals că UE ar fi vinovată pentru diferitele probleme ale României. Populism și demagogie. Calomniați, calomniați ceva tot va rămâne. Aria Calomniei din Bărbierul din Sevilla.
O prezintă pe Ines Pohl – discutăm despre democrație și fake-news. Care este rolul internetului și mediile sociale? Internetul în state ca Irak și Iran au fost platforme de mobilizare. Care sunt efectele pozitive ale social media? Pot fi un instrument social politic. Înainte era nevoie de hârtie, trebuia să ai bani. Acum oricine poate să publice, persoane, companii etc.

Ines - Mă bucur că sunt aici astăzi nu pentru că avem acest context, Președintele a fost deja citat, este un moment istoric pe care îl trăim. Mă aflam în SUA în campania Trump și am asistat pe viu cum instrumentul social media a fost abuzat pentru a răspândi frică și incertitudine. Donald Trump a transformat campania electorală într-un câmp de luptă digitală. Vedem că nu este vorba de Donald Trump ci de diverse forțe din Rusia care încearcă să discrediteze relatările presei. Avem forțe politice care răspândesc minciuni pentru a face rău organizațiilor și persoanelor.
În engleză există o vorbă "angry people click more", frecvența articolelor depinde de furia care-i cuprinde pe unii în anumite momente.
Nu trebuie să cădem în capcana de a fi extremiști, trebuie să conștientizăm că noi trebuie să punem în prim plan relatările de presă obiective.
Putem să recomandăm cititorilor noștri când dăm peste ceva în internet, să diseminăm acel lucru. Jurnaliștii trebuie să verifice veridicitatea informațiilor pe care le diseminează.

Christinel Ungar Țopescu – Și Papa a spus că l-ar vota pe Donald Trump.
Îl prezintă apoi pe Lucian Mândruță ca jurnalist și blogger, crainic de știri, a lucrat la Soti prima televiziune liberă și apoi la Tele 7abc, a lucrat pentru Pro TV, a fost director editorial Ziarul Financiar, editor la Antena 1 la Observator, director de marketing la agenția Mediafax. Comentează în prezent la Digi24 și este implicat în media relations, training.

Lucian Mândruță – am citit mult SF în tinerețe. Era acolo ideea de terraformare. Russia face un fel de terraforming pentru restul dintre noi. Rusia vrea să rusiaformeze planeta. S-o facă propice ambiției rusului de a trăi. Pentru asta identifică adversari care trebuie dați la o parte: UE și proiectul iluminist, de colaborare, de liberate, de independență, de prosperitate. Ce vă arăt în continuare nu e neapărat propagandă rusă, circulă pe site-uri un tip de conținut care nu mai poți să spui că e scris de ei.
E ca în protocronismul de pe vremea lui Ceaușescu: suntem cei mai buni la toate. Noi am inventat aviația... România este cel mai mare producător de porumb din UE, aurul de la Roșia montană alimentează toată Europa. Haralampie Dobrescu (este scris corect cu p, n.red. Media Expres) – pe Facebook – spune tot timpul că pe vremuri era mult mai bine.
S-a descoperit cel mai vechi oraș din România – de peste 100 de hectare sub autostrada de la Oradea. Noi am inventat limba latină, noi am populat Europa, toți ceilalți suntem un fel de noi mai proști.
Dă un exemplu din Cătă, civilizația a început aici, toți nebunii din vest sunt traduși și sheruiți.
Se fac apeluri civice către toți românii – nu cumpărați carne de porc din import. Gripa porcină a fost inventată de occident. Dar dă și sfaturile unui chirurg celebru, care spune că omul se îmbolnăvește din cauza lăcomiei și...
Nu știm dacă sunt chiar rușii care fac această propagandă pe aceste site-uri, dar număru unu este tovarășul Ceaușescu, este naționalismul românesc care a început să fie folosit pentru a ne separa de UE.
Există într-adevăr o companie rusească care exploatează la 100 de kilometri de Roșia Montană, dar pe site-uri de fake news apare că pe exploatează în secret la Roșia Montană. Această structură narativă apelează la o schemă de tipul religiei. Concluzia, la final, este că dacă pe Ceaușescu l-au împușcat, conducătorii actuali ce merită? Aceste știri promovează divizarea societății românești, statul care se dizolvă și care devine o pradă ușoară pentru un agresor străin.
Am încercat să văd de unde provine, site-ul este înregistrat în Panama prin NameCheap, cu deținător anonimizat. Apropos, GDPR este o mare tâmpenie, nu mai poți să găsești niciun site al cui e. Aceste persoane fac parte din grupuri secrete, închise, au 600.000 de followerși până la peste un milion, au o activitate foarte intensă, au în medie câte 300 de sharing pe o postare și un reach de 10.000 pe fiecare post. Din topica limbii române, nu foarte curată, se simte eventual o posibilă traducere din limba rusă.
Ar trebui să fim îngrijorați?
Trump a devenit președinte, Anglia a ieșit din UE și acest gen de topică a început să fie folosită de politicieni din România. Iar jurnaliștii trebuie să se bată cu ea.

Christinel - ce poate să facă fake news, și Brexit a fost indus prin fake-news. Putem face un manual despre fake news?
Ines Pohl - Vorbim despre un fel de religie, nu ne mai punem întrebarea dacă sunt adevărate sau false, fanii lui Trump vor să creadă în el, nu-i mai interesează adevărul. Un ghid împotriva facke-news trebuie să ieșim din redacții și să scriem lucruri pe care le vedem și le auzim, mulți colegi tineri nu mai știu să se documenteze așa cum trebuie, nu ies pe teren. O problemă de principiu par să-și piardă capacitatea de a asculta și de a pune întrebări.
Grupuri de fb mai liberale, mai conservatoare faci parte din ele. 2 reguli – să ieși pe teren, să te documentezi și nu să dai doar copy-paste. Căutați-vă urmăriți pe fb persoane care împărtășesc opinii contrare propriilor opinii.
Christinel – cucerirea de followers e foarte simplu pentru studenți – pentru noi e mai greu, sistemul funcționează prin cucerirea de flw, după care bombardezi manipulativ – pentru influențare, testare oameni. Mândruță, sper să nu fie adevărat tot ce ne-ați spus? Ce se poate face împotrivă?
M. - site-ul a publicat materialele în 5 zile – restul sunt cu pisicuțe, cum să-ți faci nodul la cravată... din când în când lansează și aceste mesaje. Adună populație generală. Ce e de făcut? Rezeervorul de apă al orașului e infestat de cineva cu cianură. Identificarea oamenilor bolnavi și oferta de antidot. Nu e timp de educație, nu e timp de luptă de asta.Posturile care contrazic fake-news sunt citite. Trebuie oprit omul care pune cianură, o blocare digitală. Nu cred că există o altă metodă. Cineva care toarnă cianură trebuie oprit.

Christinel – piatră împotriva democrației.Cred în informare.
Die Welt – Wolfgang... - ați încercat să intrați pe pagină? Amici au încercat să dea mail. Nu i s-a răspuns. Un român nu a vrut să-mi dea mai multe detalii. Ar fi din Bacău. Cine finanțează? Site-urile se mută odată la 6 luni. Poate că sunt oameni care umblă după click-uri. Nu este o soluție liberală, e părerea mea, om exaasperat, tot mai mulți oameni se întorc la boala europeană de a urâ vecinul, toți fură, trade war cu toată lumea vorba lui Trump. E o invazie, sunt soldați, nu ai dreptul la opinie. Jurnaliștii au nume, fotografie, adresă, identitate.
Ines – împărtășesc frustrarea. Reacții de ură la site-ul DW în limba arabă. În principiu să încerci de a închide, de a distruge lucrurile este o reacție de moment. Cu siguranță există cereri adresate FB și altor medii sociale de a-și schimba algoritmele, se lucrează la acestea. Este vorba de ofertanți independenți, sunt instituții private. Trebuie ca J. Să găsească căi de a deveni credibili. O altă chestiune este și că trebuie să lucrăm la documentarea lor, ca să explicăm cum ne-am documentat, un instrument de a explica cu dovada foto că am fost aici.

Ambasador - înainte fake news se numea minciună. Este o diferență. Și analiza acestor amenințări - less is poor, mai bine mai concentrat și țintit. Un fake news - să le permitem, să le aceptăm, nu dor. Populația trebuie să le gestioneze, sunt lucruri pe care ne putem baza majoritatea știe despre ce este vorba. Vorbim și despre cele care depășesc limitele, fluxul mare de informații, ce este important? Întrebarea este centrală, o campanie anti fake-news, să dezvoltăm parametri unde ar trebui intervenit și imunitatea existentă trebuie să facă restul.

Ines - am fost în Asia. La Berlin m-am gândit ce liniște curat și verde este aici, provind din Germania de Sud și după 3 zile m-au vizitat și ce zgomott e aici. Care este percepția corectă? Și pentru România erau instanțe orientative - știrile de la ora 8 erau reprere, importante pentru orientare. Mama considera că Berlinul miroase urât. Eu întoarsă din călătorie.

Gabriel Giurgiu - orice formă de interzicere cenzură ar avea efectul contrar. Nu rezonez cu ideea de a interzice ceva. twitter a sters 100.000 conturi fake, a zis Mândruță. Nu. Ce face UE? După Crimeea s-a constituit un grup de comunicare strategică condus de Michael Mann care acum 2 ani era frustrat că la munca cu investiții mari este obligat să fie corect politic. Instituțional UE nu e clarificată cum să se adreseze propriilor cetățeni, nu există contramesaje pentru acele mesaje. Teren liber, uși larg deschise. Are 8 angajați care văd ce fac rușii în est și vest. În partea occidentală a frontului nu e clar cum cui și ce fel să se adreseze. Povestea cu carnea de porc este banală. Episod de Jamie Oliver sălta în slăvi porcul englezesc, porcul din Polonia și Danemarca sunt niște mizerii. Face partea din retorica tuturor statelor. UE nu știu încă cum să reacționeze la ce e mai grav.
Lăzescu - mai avem o problemă cu massmedia în sine care e în tranșee, polarizare excesivă. Tip de abordare schematică. Dacă vrem să înțelegem cum să luptăm cu aceste atacuri, RT-ul rusesc are cea mai mare audiență pe YouTube. Scot la lumină știrile pe care ceilalți le ascund. Trei institut Reuters, 33% din tineri își iau știrile exclusiv din social media, studenți la jurnalism câțiva se mai uită la presă. De aceea este foarte greu. Tehnologia face multe lucruri bune, problemă majoră de polarizare. Suntem într-o situație extrem de complicată.
Sorin Ioniță - cum tratezi faptele corecte dar prezinți selectiv. Opinia separată de fapte - sunt fake news? Pe social media gestionarii de rețele nu știu să facă asta. Ce facem noi pe 2000 de limbi mici dacă nu reușesc ei pe engleză? AI este o glumă, cuvântul găsit, nazism, dar nu știu dacă sunt fan sau cercetător. Mesajul este pesimist. Gândire critică nedezvoltată în școală, este greu să combați știrile false. Avantajul comparativ al democrațiilor, nu vom putea să ne ținem după ei cu site-urile - Europa a făcut o chestiune simbolică cu STRACOM. La chișinău vom avea un seminar cu studenți joc online simulator că ești Troll. Înțeleg mecanismul cum să pui știri fake, cum să ieși din bula ta. Șansa democrațiilor, să spargă discursul acesta solemn încrâncenat, nu există umor în fake news. Cu a suta parte din resusele UE putem face.
Mândruță - înjurăm UE.
Merită criticate Ioniță. Statele nordice au reacție. Acest ghid ar putea fi o soluție. Gândirea critică are 200 de ani, este nouă, ciudată. Vrăjitoarele sunt cazuri de fake news. Cum au fost aduse pe rug. Exact.
Mândruță - social media au început să blocheze pagini de fake news, troli etc. Suntem raportați de către tori ca să ne scadă reach-ul. Suntem Europa prin anii 30, mai bem o cafea ne simțim bine dar această libertate e folosită împotriva noastră. CE E DE FĂCUT?
Rodica Culcer - îmi pun problema unui anumit gen de știri. În domeniul politic mizează pe o inclutură crasă a publicului. Nu este o vină a corpului jurnalistic, dacă s-a tăiat un canal în TVR... Ziariștii să se lupte mult mai bine, instituțiile media ar trebui să se lupte. Românii sunt cu și fără Ceaușescu primii peste tot. Get beget - expresie - geți. Trebuie să funcționeze Ministerul educație dar și noi ca ziariști să cerem să se facă presă științifică în România.
Mândruță - nu se mai citește, nu mai există.
Audiența presei, TV, radio. Ce facem noi, ce-i dăm publicului.
Gabriel Basarabescu RRA - presa este vinovată privații - voi mâncați banii statului - noi îi acuzăm de alte rele. Câștigă propaganda rusă. În urmă cu 200 de ani noi toți plecăm de la un fake news extraordinar de puternic, Giuvara - prima mare imensă manipulare este Revoluția Franceză. În Bastilia erau 8 prizonieri, propagăm un fake-news. Revoluția rusă este un alt fake news. Pe străzile Petrograd se cânta Marseilleza.
O armată ne atacă, suntem în război informațional, putem să contracarăm privind la cealaltă armată care trebuie să ne apere? Sunt doar voci ale unora, nu suntem o armată ci doar pâlcuri de luptători care încearcă să dreagă câte ceva.
Propunere: Presa publică și privată trebuie să încerce proiecte comune, să intre pe anumite canale. Vina mea că nu sunt mai insistent pentru un proiect DW - RFI - RRA - este de 3 ani proiectul, trebuie să fim mai bătăioși pentru ca această armată de contracarare să fie reală. Luptăm în pâlcuri cu o armată bine organizată care ne atacă.

Anastasia Cristea - studentă - țările ex-comuniste sunt mai expuse fake-news?
Ines - am vorbit mult despre gestionarea mediilor sociale, instrumentele democrației trebuie înțelese. Libertatea de exprimare - trebuie să educăm elevii în lupta împotriva fknews - trebuie să explicăm ce este Europa în general. Țările occidentale au exersat mai mult de a preda aceste lucruri, în occident s-a exersat mai mult discursul critic, sursele cunoștințelor. Când aveam 14 ani puteam să citesc orice. Robert în România nu putea avea acces la orice. În Germania occidentală la 17-18 ani puteam să gândesc critic. Am făcut acest lucru mai devreme. Dar în SUA posibilitățile trecutului nu fac față amenințărilor viitorului.
Mândruță - occidentul ia lecții de la țările estice. Modelul Orban cu închiderea granițelor. La noi funcționa sub formă de bancuri. La nivel de individ toată lumea făcea glume cu comuniști. Ce nu am avut - un fel de religie în care să credem, religia noastră era occidentul, principalul zeu în care credeau românii, libertate, prosperitate, acum vedem că nu este perfect, suntem mai vulneraili că nu avem în continuare un zeu. Pentru mulți salvarea este fie în trecut, fie într-o soluție naționalistă antioccidentală.
Țopescu - minciuni dezamăgiri nu ne mai pasă. Câtă istorie am învățat, nu era adevărată.
Mândruță - politicenii nu spun băi ce vreți voi nu se poate decât dacă muncim mai mult.
Robert Schwartz - DW - am avut ocazia să ne informăm, chiar și pe vremuri. Uneori cu întârziere. Reviste de femei vechi. Am reușit chiar să discutăm și la liceul german din Sibiu despre ce se întâmplă în lume. Aveam o insulă, semiunderground, Europa Liberă - am trăit un moment de fake news într-a zecea. Vizită elevi germani socialiști - pletoși bărboși. Le-am arătat cum funcționează socialismul, coadă lapte, magazin de carne fără carane. A treia zi noi nu am știut. Funcționa fake news și atunci. După trei zile s-au orientat. Am fi crezut că suntem un capitalism. Propaganda și contrapropaganda este o greșeală. Mirajul propagandei trebuie să se dezvăluie. Nu ne va atinge, știm despre ce este vorba.
Țopescu - la finalul primei părți Ines Pohl și Mândruță. Cuvinte de sfârșit.
Ines - Trump și succesul său a fost posibil prin eșecul democraților. Este aroganța unui Obama, Clinton și colegii din presă NYT și WPost, CNN, NBC nu au mai ascultat, s-au simțit comod și nu au mai mers la fermierii de la granița cu Mexicul, gard simplu prin care au trecut sute de dealeri de droguri. Fermieri cu arma. Cei care au folosit pentru asemenea afaceri neoneste oameni care trebuiau să se apere. Trebuie să ascultăm și să vedem ce-i animă.
Mândruță - excursii în Rusia, ar fi ideea mea de final. Să vedem cum nu funcționează regimul. Dincolo de asta, discursurile pe care le-am prezentat încep să devină mainstream. Copilul meu în a 8-a a aflat că inventatorul laserului este un român. A găsit profesoara pe wikipedia. Teoriile naționaliste pornesc din școală. Cred că trebuie să începem cu o lecție de modestie națională. Români verzi de Caragiale - ar treubi citită. Emisiuni la TV despre ruși.
Țopescu - banc albi cu negri în autobuz. Se certau. Șoferul i-a dat jos și de acum toți suntem verzi. Mai deschiși în față, mai închiși în spate.

Pauză de cafea ora 15.00.

15:30 – 17:00: Panel 2: Cum abordez eu ca jurnalist fake news?
Moderator: Robert Schwartz, Deutsche Welle
Mă bucur să putem intra direct în apa rece a luptei împotriva fake news, dar dincolo sunt manipulări, propagandă, minciuni. Pe scurt prezint prima invitată, muzicolog la bază, de la 1 mai 1992 redactor la DW. A lucrat în dep. pentru Europa de sud-est, a contribuit la înființarea pentru limba albaneză, apoi șefa departament cooperare internațională și de 3 ani în colțul sud-est european extins în Europa centrală, 9 redacții din Polonia până în Grecia.
Cum acționează DW în privința fake news?
Adele H. (Era prevăzută în program keynote speech al părţii germane: Wolfgang Scheida, Directorul Secţiei Community & Social Media, WELT?)
Cred că muzica este o limbă universală. DW avem oferte lingvistice. În calitate de furnizor de informații nu este foarte ușor, nu vorbim în fiecare zi extins despre toate subiectele. Doamna Pohl a spus că e important să ascultăm, să punem întrebări și să facem teren. Cred că este foarte important și trebuie să ne implicăm. Alegerile europene de anul viitor sunt foarte importante, practic trebuie să vedem cum contracarăm, cum putem să creăm poftă de Europa. Propaganda rusă, Sputnik se îndreaptă împotriva Europei. Ca DW din Germania.
Robert S.- verificarea știrilor, dar e foarte important să creezi povești relevante, să iei ascultătorul și să-l îndepărtezi de fake news.
W.S - e important pentru noi impulsul, de facem ce facem, de ce vorbim cu tinerii prin mediile sociale. Știm că în România și în mediile sociale se citesc știri foarte multe. Știm că și în România smartphone este instrumentul nr. 1. Comunicăm mai mult prin mediile sociale, venim cu oferte corespunzătoare. Arăt un format pe care îl prezentăm în decembrie care are în centru ideea că discutăm despre informațiile false. Este adevărat că funcționarii europeni trăiesc într-o mare bogăție? UE vrea să ne trimită mii de emigranți? Legile ne limitează viața? Am venit cu un format care propune să invite oamenii să gândească. Trebuie să avem un dialog prin mediile sociale. DE FACTO se numește propunerea noastră.
În România mulți vor să plece în Germania. Am încercat să tematizăm aceste informații.
Filmuleț pe ecran despre intențiile DW. Un format personalizat. Lavinia Pitu se va ocupa de acest format pentru limba română. Sperăm că va reuși să va aducă teme palpitante.
Robert S.- o prezintă pe Rodica Culcer, ex. Ambasada USA, Europa FM, Director Radio Total, moderatoare emisiuni TV. Cel mai important detaliu - directorul redacției de știri TVR - avea un canal media TVR Info care a fost închis, criticii sunt de părere că era o unealtă de a pune presiune, a fost eliberată din funcție, a continuat să lucreze pentru Revista 22.
Culcer - DW ajută foarte multă la combaterea Fake News prin comentariile în limba română. La TVR am făcut împreună un program de știri europene. Contăm în continuare foarte mult pe ce face DW în limba română.
Cum reacționez eu la fake news? Cu o sfântă mânie proletară. Trebuie să le ierarhizăm și nu trebuie să le ignorăm. Înseamnă minciună și manipulare, este o datorie civică. Jurnalismul este o misiune civică. Știrile false - ce sunt ele de fapt? Dezbaterea a plecat de la Trump care a instrumentalizat conceptul împotriva presei. Generând știri false. Așa a plecat dezbaterea la nivel internațional. În România avem o altă problematică, nu trebuie să vorbim numai despre fake news la noi, știri false, dezinformare, trebuie să vorbim despre acestea.
Adevărul este valoarea fundamentală pe care trebuie să construim o societate - fake news is no news. Dacă vrem o societate pe baze corecte, revoluția, mineriadele abia acum încep să fie demontate. O bună parte din țară nu au știut ce s-a întâmplat la mineriade. Democrația liberală este singura noastră șansă inclusiv pentru jurnaliști. Această componentă etică este esențială - metodele există în manuale, ne trebuie tăria morală să facem așa ceva.
Ca să combați știrile false în România este muntele Golgotei și te așteaptă o cruce la sfârșit. Puterea politică, o parte din mass-media și o bună parte din pulic sunt împotriva ta. Te bați cu goana după audiență a televiziunilor comerciale și presiunile financiare ce vin din audiență. Este foarte greu, se poate termina cu linșaj mediatic. Dacă spui puterii adevărul în față te poți trezi linșat mediatic. La noi așa este, în țările din jurul noștri mor ziariști. Bulgaria, Slovacia, Malta - la ruși nu vorbim pentru că este o tradiție.
Meseria îți oferă uneltele, reacționez ca jurnalist. E greu, se diluează, dar asta ce trebuie să faci. Principala regulă este să verificăm faptele. Definiția adevărului matematicianul polonez ?...: P este adevărată dacă se regăsește în realitate. Faptele trebuie spuse foarte clar. Din păcate există corecturi la minciunile politicienilor dar ele nu prind. Nu trebuie să ne descurajăm ci să continuăm, verificare de surse.
Am revenit de la BBC în România - în 2000 ce facem cu cine votăm, Vadim sau Iliescu? Inclusiv șeful radioului la care lucram, Vadim are peste 50%. Sunt sondajele secrete ale securității. Prelipceanu a sunat la casele de sondaj și nimeni nu făcuse acest sondaj. Numai noi am făcut asta. De la verificarea surselor putem a afla multe lucruri dar redactarea știrii - avem argumente dar redactarea știrii poate să provoace mai multă confuzie. Neclarul, lipsa de profesionalism provoacă confuzie.
Cei care ne facem o cauză din combaterea dezinformării avem întotdeauna șansa a doua. Nu o să fim niciodată primii, dar țestoasa câștigă până la urmă competiția cu iepurele. Totuși până la urmă oamenii apreciază știrile corecte și serioase.
Cultivarea jurnalismului autonom trebuie cultivată. Facem cercetările jurnalistice, anchetele jurnalistice în domeniile pe care le știm. Televiziunile dau aceeași declarație, aceeași reacție.
Statul trebuie să ne lase în pace. Se pune problema unei legi, nu pe mâna acestora, dacă o facem acum te alegi cu o cenzură pe viață. Statul poate să facă educație.
Robert - îl prezintă pe Wolfgang ... Die Welt, născut la Brașov, a studiat filosofia, științe politice... A început să lucreze la portalul Bild, în 2007 șef de redacție la DieWelt Online, 2016 - Panorama, de jumătate de an este șeful departamentului Community Social Media -
Wolfgang - flexibilitatea jurnalismului e cea mai importantă. Cea mai importantă concluzie e că există fake news în orice democrație. Are o latură filosofică, există adevăr? Există fapte? Sunt sceptic, faptele sunt ca vacile, dacă te holbezi la ele încep să fugă. Mare atenție la conceptul de adevăr. S-ar putea să existe, dacă nu aveți capacități de zeu va fi dificil să aflați adevărul. Putem să ne apropiem de ceea ce numim adevăr, un drum este o autostradă, sau un drum de țară. Ne lovim de gropi tot timpul, apare floră și faună, drumuri lăturalnice, intersecții care ne iau prin surprindere. Fake news e parte dintr-un astfel de drum. Nu mergem linear și mereu mergem pe ocolișuri.
Nu vă fie frică de fake news, există modalități de a profita de ele, uneori sunt chiar benefice. Ex. discuția legată de vaccinuri, ideea că există o astfel de discuție e mai importantă decât obligația de a vaccina toți oamenii.
Robert - Fake news parte a democrației? Jurnalistul educator?
Wolfgang - nanny jurnalismus? absolut nu - au sarcina să scrie ce consideră ei că este, să-și depășească propriile concepții, să fie curioși să renunți la ceea ce crezi cel mai tare. Al doilea punct este să comentezi și să spui asta este opinia mea. Obiectivitate și comentarii dar să știe lumea că tu comentezi.
Fake news sunt parte din retorica politică, jurnalistică și parte din libertatea de exprimare. Nu trebuie să-l căutăm pe cel care le propagă. Trebuie să-l combatem. Trebuie să le și lăsăm să treacă.

Adele H. - la ultimele alegeri am considerat la ultimele alegeri să nu căutăm special fake news ci să informăm și să comentăm. Facem distincția între comentariu și situația în care există informații false. Media literacy este o discuție actuală, publicul, tinerii trebuie să fie educați mai bine, să învețe să primească informații să știe să facă diferența între știri. Abordarea de a introduce aceste aspecte în școală este interesantă, în cazul României. Fake news doresc să devină subiectul principal al zilei. În continuare trebuie să rămânem fideli profesionalismului.
În Germania am avut un serial video pe care l-am prezentat în estul europei, cum se pot identifica știrile adevărate. Publicul știe să analizeze să abordeze corect știrile.

Robert S. Există un proiect de lege deputat liberal pentru gândirea critică fake news la clasa a 11-a. Cine să facă asta? Doar pentru fake news?

Cine este profesor de gândire critică? s-a întrebat Culcer. E bine să ai o oră de competențe media, măcar să ai cine s-o predea. O oră pe săptămână este puțin, dar e o prostie să dai o lege în care să scrie o oră. Trebuie făcută o discuție cu profesorii însă.
Gândirea critică din România a fost întreruptă. Un coleg scria o știre despre vizita lui Ceaușescu cu două zile înainte pe vremuri pentru că știa ce are de scris. Când am ajuns în Marea Britanie nu înțelegeau de ce eu am anumite obsesii dar nici eu nu-i înțelegeam de ce sunt preocupați de anumite probleme. Nu lecții și prelegeri ci să impunem analiza critică a faptelor.
Nu există adevăr, dar există minciună. Este o minciună că Iohannis a furat căminul de bătrâni din Sibiu. Este o minciună că procurolul general a semnat o ordonanță de clasare. Trebuie să le combatem. Vreau să știu sursa ca să văd care este credibilitatea sursei. NU ca să-l dau afară.

Sesiune de întrebări - Țopescu - minoriatea germană a fost nazistă dintotdeauna. Sunt propunerea lui Iohannis în CA-ul televiziunii. Am fost atacată că e un nepotism. Nu sunt rudă, care e nepotismul. Da, dar și tu ești german. Combați cu aceleași cuvinte. Ce a spus Culcer cu alegerile - nu vă contrazic de regulă, dar când au fost alegerile probabil că a spus-o chiar Vadim cu 50%. Dacă am fi făcuți toți la fel riscul era ca Vadim chiar să primească 52%. Este interesant dl. Wolfgang - cum pot recunoaște fake news, ce răspundeți?
Wolfgang - există câteva criterii - este o marcă media importantă, aveți încredere. Instricțiunile de folosire nu sunt citite. Mărci media mari din germania au scris fake news. ZDF a scris că au câștigat verzii în toate orașele peste 100.000. Toți au preluat. Dar nu a fost așa. E mult mai important să ai în social media o sferă foarte mare cu diferite puncte de vedere. Cum? Să fim conștienți că există un risc și să ne apropiem asimptotic de adevăr.

Diferența dintre occident și est - teoria conspiraționistă este foarte în vogă. Și ce dacă?

Ines Pohl - oamenii care propagă fake news au întotdeauna o tematică, o solicitare - Trump vrea să spargă Europa pentru a fi mai puternic. Nu trebuie să fim încrâncenați, cu cât le redistribuim le mărim importanța, dar trebuie să vedem ce încearcă să propage, cu ce tematică și să nu îi atacăm ci să tematizăm și să scriem și noi despre această tematică. Refugiații sirieni care violează femei germane în Germania - minciuni și falsuri. Pentru a nu susține ideea trebuie să nu vorbim despre refugiați sirieni este de asemenea o greșeală. Trebuie să vorbim dacă apare subiectul. Fake news sunt propagandă, trebuie să-ți asumi să lucrezi despre lucruri adevărate.

Ioniță - la toate aceste comentarii există diferențe fundamentale între România și vest. Sunt deosebiri de structură - un elefant mare - sursa de fake news relevante pentru comportamentul politic. 25-30% vind dinspre est, mai sunt acești contrarieni români dar 75% relevante pentru comportamentul politic sunt guvernul României și politicienii români. Sputnik nu au mare audiență în România. Vin de la miniștri, primi miniștri și șefii de partide parlamentare. Brexitul nu l-a făcut Guvernul UK. Departamentele americane nu emit fake news.
Nu avem o presă mainstream pentru că a dispărut - care să fie obiectivă și credibilă. Studii arată limitările fake news în SUA și UK. La noi care sunt? O pletoră de televiziuni private care rostogolesc știri fake din site-uri - și canalele publice care încearcă să se ferească. Canalele publice nu au curajul să facă debunking pe subiecte cum este portul Constanța vs. Roterdam.
Propaganda politică exagerată, minciuna prin omisiune pe care o fac toate partidele nu este nou. Este dezinformare. Cluburi de ciudați care numără milioane care cred în OZN-uri au existat dintotdeauna. Acum pământul e plat, vaccinurile nu contează încep să aibă relevanță. Instrumentele care sunt bune pentru SUA Ger FR merg dar trebuie să adaugi mai mult. Fake News nu ne vine doar pe surse rusești.

Lăzescu - vectorii care atacă. Problema noastră e de percepție, credibilitatea vine din percepția publicului asupra sursei. Oamenii nu mai cred de aceea Trump pune eticheta de fake news asupra presei. Se poate întâmpla asta și pe personalități. Îi ataci credibilitatea. Avem o problemă și mai generală, de aceea e foarte greu de rezolvat, trebuie să ai arme credibile ca să lupți.
E o greșeală - cazul din Koln - presa mainstream s-a ferit să discute ce a fost acolo. Dacă te ferești să discuți problemele că stricăm lucrurile - e important să discuți și ce merge și ce nu merge. Campania cu corupția din România - când o să avem probleme mult mai mari nu o să avem cu cine duce lupta.

Wolfgang - rolul nefast al presei? - exemplul Koln nu e bun - comunicatul poliției nu a informat. Nu am știut. Colegii din Koln au scris a doua zi, iar noi am scris în 2 ianuarie. Rolul presei - jobul nepotrivit - distincția dintre analiză și opinie - cel care trebuie să analizeze e partinic. Asta este o problemă.

Ion M. Ioniță (Adevărul) : Nu există schimbări climatice - fake news. Nu știm ce se va mai întâmpla peste 50 de ani. Brexit - pericolul este când fake news devin parte din mainstream. Dacii au construit tunele până în Egipt unde au construit piramidele. Minciuna propagată de la nivel guvernamental și prezidențial în America - ne duce valul, democrația pierde teren, xenofobia, extremismul revin, câștigă teren în Germania, Italia, țările nordice. Nigel Farage - vom avea 400 de milioane de lire pe care le injectăm în spitalele din UK după care recunoaște că am mințit, am obținut ce am vrut, am obținut Brexit.

Profesoară de la Facultatea de Jurnalism - ce este mai important că adevărul este falsificat sau că el devine secundar pentru audiență? Asistăm la o democrație a credulilor.
Culcer - nu poți să construiești pe minciuni.
...
Wolfgang - este oferta pe care o facem. nu angry click more ci unheart click more.
Ines Pohl - este excelentă întrebarea - dacă adevărul nu mai este o valoare am pierdut. Trebuie să contextualizăm. Pentru asta trebuie să luptăm. Nu trebuie să spunem că adevărul nu există, totul este relativ. Ines Pohl 51 de ani cetățean german asta văd, asta relatez. Există context și percepție individuală care are de-a face cu biografia noastră, percepțiile sunt diferite dar trebuie să luptăm, să nu încetăm.

Robert S. - încheiere - vom avea un manual, mă bucur că vom avea. Noi aici să lucrăm.
Laura Grunewald de la Ambasada Germaniei - ultimul cuvânt - mulțumiri DW pentru pregătirea conferinței. Invitație Henri Coandă 22. Recepție.
(MEDIA EXPRES)


Dacă ați ajuns aici… Tot mai mulți cititori vin în online, dar publicitatea scade în toată presa scrisă. După ani buni de știri cu parolă acum publicăm știrile la liber – vrem ca articolele să fie cât mai accesibile pentru toată lumea. De aceea avem nevoie de ajutorul Dvs.! Jurnalismul practicat de Media Expres este independent și uneori de investigație și necesită timp, bani și muncă pentru a fi produs. O facem în continuare pentru că perspectiva independentă contează cel mai mult și ar putea să fie chiar perspectiva Dvs., ca cititor. O presă care oferă știrile la liber este considerată mai democratică, ar trebui să fie gratuită și nu o marfă pe care doar puțini și-o pot permite. Abonamentele vă oferă acces la News Alerts pe e-mail, Anuarul gratuit online, și zilnic la REVISTA PRESEI, iar mai important pentru noi, ne ajută să publicăm știrile la liber, accesibile și pentru cei cu mai puține mijloace materiale interesați de comunicații, audiovizual și cinematografie. Dacă aceia dintre Dvs. care citesc știrile noastre și găsesc un folos în ele ne-ar ajuta, existența noastră nu ar mai fi pusă sub semnul nesiguranței zilei de mâine. Abonament click aici

Since you’re here… we have a big favour to ask. More people are reading Media Expres online than ever but advertising revenues across the media are falling fast. And like many news organisations, we put up a paywall but not for the news, as we want to keep our journalism as much open as we can. So you can see why we need to ask for your help. The Media Expres’ independent, and sometimes investigative journalism takes a lot of time, money and hard work to produce. But we do it because we believe independent perspective matters – because it might well be your perspective, too. News not being under a paywall it is more democratic, the media should be available for all and not a commodity to be purchased by a few. Subscription contributions provide access to News Alerts on e-mail, free Yearbook online, and the daily Press Review, but perhaps more important help us so others with less means still have access to information. If everyone who reads our reporting, who likes it, helps to support it, our existence would be secured. Subscribe click here


MEDIA EXPRES
pe Web, Android și IOS




Răsfoiește Anuarul 2018
de la pag. 10 necesită cont și parolă


Click aici pentru comenzi online




www.e-Ziare.ro


© 2001 - 2019    Media Expres S.R.L.