Media Expres

Revista presei -- Data și ora publicării: 05.05.2020 19:30:47

REVISTA PRESEI / 5 apr 2020 /

…
Jurnalista româncă Monica Ulmanu, printre câștigătorii premiilor Pulitzer 2020 pentru o serie de articole despre încălzirea globală publicate de Washington Post
De la nașu’ Orban la lăutarii, la frățiorii și la ofițerii lui din presă, să trăiască!
Gheorghe Piperea pregătește o mare lovitură: atacă înțelegerea dintre Google și Guvern
TikTok își lansează propriul Reality Show? Cum va arăta formatul emisiunii
Companiile cu cele mai mari volume de audiență pentru reclamele difuzate pe televiziune, în două luni de pandemie (martie – aprilie 2020)
Andra este primul artist din România care a câștigat un premiu NICKELODEON’S KIDS’ CHOICE AWARDS
Televiziunea History marchează 75 de ani de la încheierea celui de-al II-lea Război Mondial prin difuzarea a patru documentare exclusive
Liudmila Climoc, CEO, Orange Romania: Este o oportunitate de dezvoltare ulterioară, dar pentru noi este o responsabilitate foarte mare pentru a menţine reţeaua
Modificări în grila postului Antena Stars. Începe serialul „Ally McBeal”
Interviu cu patiserul Duff Goldman (TLC): „Ciocolata e un ingredient cu adevărat misterios”
Google Meet, disponibil în Gmail tuturor utilizatorilor
Apple şi Google vor interzice utilizarea urmăririi locaţiilor în aplicaţiile de identificare a contactelor
CERT-RO are un nou director general
Șeful Huawei România, după afirmaţiile lui Iohannis despre accesul la 5G: Vom fi întotdeauna deschiși să semnăm un acord non-backdoor cu guvernul
Câți bani a încasat Pro TV din publicitate și câți de la cabliști? De ce a avut venituri mai mari, dar profit în scădere?
MĂSURI. Salariile din Antene rămân reduse până la sfârșitul anului
Bugetul, în colaps. Zeci de birouri ale CNC, scoase la licitație
Ada Solomon, despre impactul financiar al pandemiei asupra industriei cinematografice: Sunt convinsă că se va întinde pe o perioadă de trei ani, într-o variantă optimistă

…
Jurnalista româncă Monica Ulmanu, printre câștigătorii premiilor Pulitzer 2020 pentru o serie de articole despre încălzirea globală publicate de Washington Post

Jurnalista româncă Monica Ulmanu s-a aflat printre câștigătorii premiilor Pulitzer 2020, decernate luni seară. Premiul explicativ pentru jurnalism a fost câștigat cu o serie de articole despre încălzirea globală publicate de Monica Ulmanu, alături de alți colegi de la Washington Post. Aceștia au documentat numeroasele locuri în care temperatura a crescut deja cu 2 grade Celsius ca urmare a schimbărilor climatice, ajungând la un prag despre care specialiştii avertizează că ar putea fi catastrofal dacă va fi atins la nivel global, transmite Agerpres. De asemenea, ziarul New York Times a câștigat trei premii Pulitzer, fiind cea mai recompensată publicaţie americană la ediţia de anul acesta, pentru o serie de articole privind criza taxiurilor din New York, un reportaj internaţional consacrat preşedintelui rus Vladimir Putin şi pentru comentariul ziaristei Nikole Hannah-Jones privind contribuţia istorică a sclavilor afroamericani. New York Times a câştigat de-a lungul timpului un număr record de premii Pulitzer – 127 -, precum şi numeroase nominalizări. Pe locul doi în clasamentul numărului de premii obţinute anul acesta se situează site-ul de informaţii de investigaţie ProPublica şi revista The New Yorker, care au câştigat fiecare două premii. Ediţia din 2020 a Premiilor Pulitzer a avut 15 categorii dedicate jurnalismului şi 7 categorii pentru literatură, teatru şi muzică.
https://www.g4media.ro/jurnalista-romanca-monica-ulmanu-printre-castigatorii-premiilor-pulitzer-2020-pentru-o-serie-de-articole-despre-incalzirea-globala-publicate-de-washington-post.html

De la nașu’ Orban la lăutarii, la frățiorii și la ofițerii lui din presă, să trăiască!
Guvernul Orban a pus la cale cea mai mare operațiune de mituire a presei din 1947 încoace. O face printr-o ordonanță de urgență, cu bani de la buget, dați pentru “campanii de informare publică privind măsurile de prevenire și limitare a răspîndirii coronavirusului SARS-CoV-2, precum și campanii de informare publică privind modul de reluare a activităților economice și sociale după încetarea stării de urgență”. Trebuie spus că pentru informare nu e nevoie să se deranjeze cineva, fiindcă mai informat ca acum publicul n-a fost niciodată. Toate canalele TV, radiourile, publicațiile online sau cele tipărite au călărit subiectul coronavirus cu înverșunare, practic acesta reprezentînd 90% din conținutul lor informativ. De altfel, în toate sondajele prezentate în perioada februarie-martie-aprilie, gradul de informare al publicului cu privire la evoluția pandemiei și regulile de protecție depășește 95%. Nu a existat vreodată un subiect care să obsedeze mai mult și mai intens media românească decît coronavirusul. Așa că nevoia de informare pică. Rămîne pretextul sprijinului economic acordat presei, lovită, și de astă dată, mai rău ca alte industrii. Numai că, azi, o mare parte a presei e greu de încadrat în categoria presei. Publicații și canale finanțate de Servicii, plătite de politicieni, susținute prin grupuri organizate de șantaj, prin protecție judecătorească sau prin amnistii fiscale direcționate, nu pot face parte din specia jurnalistică. Publicații și canale care difuzează falsuri sau care fac metodic politica unor partide ies din definiția presei. Cele 200 de milioane promise “presei” nu ajută, de fapt, presa, fiindcă n-au în spate nici un criteriu de selecție bazat pe sinceritatea meseriei. Degeaba ajuți presa care e de zece ani în insolvență, sau presa care nu-și poate demonstra veniturile, sau presa care trăiește din șantaj. Pe cine să ajuți? Pe cei care au un model de business bun și rezistă? Păi, ei sînt ultimii care au nevoie. Pe cei care sînt în agonie de ani de zile? Pe ei degeaba îi ajuți. Unde să trimiți bani: la PRO TV și la Antena 1, care au beneficiat în anii trecuți de scutiri de taxe de multe zeci de milioane, sau la ziarele de provincie, care se zbat la limita asfixiei și opun rezistență, tot mai slab, presiunii baronilor locali? Ordonanța Guvernului Orban nu-și bate capul cu aceste dileme. Ea își propune, pur și simplu, să cumpere presa la grămadă, adică să închidă gura celor care încă o mai deschid și să recompenseze propaganda după nivelul lingușelii. Nu există criterii, Guvernul împarte banii cînd, cum și cui vrea el, iar pentru asta a prevăzut posibilitatea de a invoca “oportunități”. Banii vor fi distribuiți și pentru “relansarea economică”, deci perioada de flagrant a mituirii se va prelungi dincolo de august, pînă la sfîrșitul campaniilor electorale. După cît de mare e bugetul alocat acestei mite se poate evalua catastrofa guvernamentală pe care speră s-o acopere, cu acești bani, Guvernul Orban.
https://www.catavencii.ro/de-la-nasu-orban-la-lautarii-la-fratiorii-si-la-ofiterii-lui-din-presa-sa-traiasca/

Gheorghe Piperea pregătește o mare lovitură: atacă înțelegerea dintre Google și Guvern
Avocatul Gheorghe Piperea anunță că va cere anularea în contencios administrativ a hotărârii de Guvern care aprobă memorandumul cu cei de la Google. Guvernul dorește să fie publicate, gratuit, pe Google, știri pozitive, în limita a 1,2 milioane de dolari. ”Săptămâna asta voi cere anularea în contencios administrativ a hotârârii de guvern care aprobă memorandumul cu google llc pentru publicarea “gratuită, în limita sumei de 1,2 milioane de dolari”, de știri pozitive aprobate de guvern. Memorandumul este anti-concurențial și netransparent, putând ascunde și intenția de filtrare sau chiar de cenzurare a informațiilor de interes public neaprobate în prealabil de guvern. Poliția gândirii și fabricarea de știti pozitive ori ghidarea consimțământului fac parte din alte regimuri politice, revolute. Democrația este și despre libertatea conștiinței, și despre libertatea concurenței, și despre egalitatea șanselor. Dar, mai ales, este despre transparența politicilor publice și a cheltuirii banilor publici, care se fac din munca noastră, și nu din scoicile de pe plajele private ale mogulilor IT. De altfel, google llc a început campania de informare cu știri pozitive, aprobate în prealabil de guvern, cu denigrarea fățișă (sau implicită) a unor simboluri naționale, cum ar fi Catedrala Mântuirii Neamului, pe care google maps încă o denumește, pe unele sisteme de operare, catedrala prostirii neamului. O idee veche de peste 100 de ani, care străbatut 5 generații, este ridiculizată printr-o glumiță de doi bani a unui aitist ratat. De aceea, voi cere în justiție și suspendarea temporară a executării hotărârii de guvern care aprobă memorandumul cu google llc, în baza art.14 din Legea nr.554/2004.
https://www.stiripesurse.ro/gheorghe-piperea-pregateste-o-mare-lovitura-ataca-intelegerea-dintre-google-si-guvern_1460301.html

TikTok își lansează propriul Reality Show? Cum va arăta formatul emisiunii
Fondatorii celei mai tari aplicații video din lume, cu peste 2 miliarde de descărcări în ultimii trei ani, explorează ideea unui Reality Show. Aplicația TikTok și-a câștigat deja un loc pe piața, fiind utilizată în mod deosebit de adolescenți, iar o emisiune TV ar putea să o ajute să ajungă la un alt segment al populației. Executivii TikTok discută despre producerea unui Reality Show, prin care să prezinte diferite moduri de utilizare a videoclipurilor sale. Însă, momentan, compania, parte a gigantului tehnologic chinez ByteDance, nu a decis un format sau o gazdă. Ceea ce se știe în momentul de față este că producătorii se gândesc la un model precum emisiunea Fox „Beat Shazam”. Găzduit de cântăreața și actorul Jamie Foxx, show-ul provoacă concurenții să identifice o melodie mai repede decât adversarii. Fox a lansat deja trei sezoane ale show-ului și urmează să fie lansat și ce-l de-al 4-lea sezon. Dar, încă nu este clar modul în care va funcționa o emisiune TikTok.
https://www.forbes.ro/tiktok-isi-lanseaza-propriul-reality-show-cum-va-arata-formatul-emisiunii-163595

Companiile cu cele mai mari volume de audiență pentru reclamele difuzate pe televiziune, în două luni de pandemie (martie – aprilie 2020)
Consumul de publicitate TV a scăzut în cele două luni de pandemie (martie – aprilie). În luna martie, volumul de audiență pentru reclamele difuzate a fost cu 10% mai mare decât în aceeași perioadă a anului 2019. În schimb, în cursul lunii aprilie, scăderea a fost accentuată, în jur de 30% față de aprilie anul trecut. În perioada 1 martie – 3 aprilie 2020, primele două luni de pandemie și măsuri restrictive, volumul de audiență obținut de clienții publicitari pentru reclamele difuzate pe televiziune a fost mai mic cu 8,6% față aceeași perioadă a anului 2019. Punctele de audiență pe targetul comercial (urban, 18 – 49 de ani) livrate de televiziuni s-au ridicat la 343.629 GRP’30. Punctele de audiență (GRP) obținute de reclamele difuzate de televiziuni sunt cumpărate de clienții publicitari la prețuri (Cost per Point – CPP) care sunt negociate, în prealabil, între cele două părți. Dacă în martie, audiențele au crescut din cauza interesului telespectatorilor pentru programele de știri și a unor contracte publicitare care se aflau în derulare, în aprilie contracția a fost puternică, ajungând la aproape 30% față de aceeași lună a anului 2019. În cele două luni, Zdrovit, distribuitor de medicamente și suplimente naturale, a fost cel mai mare consumator de publicitate TV. Reclamele comandate de Zdrovit au acumulat 13.561 GRP’30 target comercial, în creștere cu 17,1% față de aceeași perioadă a anului trecut. Ferrero, companie care deține brandurile Raffaello, Kinder, Nutella și Tic-Tac, ocupă locul secund în topul publicității TV, cu o creștere a bugetului de audiență de 4,5%.
https://www.forbes.ro/companiile-cu-cele-mai-mari-volume-de-audienta-pentru-reclamele-difuzate-pe-televiziune-doua-luni-de-pandemie-martie-aprilie-2020-163579

Andra este primul artist din România care a câștigat un premiu NICKELODEON’S KIDS’ CHOICE AWARDS
Andra este câștigătoarea categoriei „Cel mai iubit star din România”, în cadrul galei NICKELODEON’s Kids’ Choice Awards 2020: Celebrate Together, un spectacol virtual care a avut loc la 2 mai, informează Media Expres. Pentru prima dată, artiști din România au fost nominalizați la faimoasa gală dedicată vedetelor favorite ale celor mici, în cadrul unei secțiuni introduse anul acesta. Pentru obținerea trofeului portocaliu, Andra a concurat alături de Gașca Zurli, Alina Eremia și Irina Rimes, notează Media Expres. Evenimentul este transmis în România pe Nickelodeon vineri, 22 mai, de la ora 13.00 și în reluare pe 23 mai, de la ora 18.00. ”Sunt foarte fericită să aflu că cei mai mici m-au votat în număr atât de mare la Nickelodeon Kids’ Choice Awards! Datorită lor am devenit prima artistă din România care deține acest premiu și le mulțumesc din suflet! Valoarea premiului este imensă pentru mine, mai ales pentru că este acordat de public, ba chiar de cel mai dur public, format din copii, cei care apreciază cel mai mult autenticitatea și debordează de sinceritate”, a declarat Andra. Artista Victoria Justice a fost gazda show-ului virtual, iar printre personalitățile votate de copiii din întreaga lume s-au numărat: Ariana Grande (Artista favorită), Shawn Mendes (Artistul favorit), Ellen DeGeneres (Gazda TV favorită), Millie Bobbie Brown (Starul TV feminin favorit), Tom Holland (Supereroul favorit), Beyonce (Vocea feminină favorită dintr-un film animat), Dwayne Johnson (Actorul favorit), David Dobrik (Starul Youtube favorit), Taylor Swift (Starul muzical favorit la nivel global) și mulți alții.
https://www.forbes.ro/andra-este-primul-artist-din-romania-care-castigat-un-premiu-nickelodeons-kids-choice-awards-163501

Televiziunea History marchează 75 de ani de la încheierea celui de-al II-lea Război Mondial prin difuzarea a patru documentare exclusive
History comemorează 75 de ani de la cea mai mare conflagrație mondială, prin difuzarea unor documentare speciale, în zilele de sâmbătă și duminică, 9 și 10 mai. Sâmbătă, 9 mai, telespectatorii vor putea viziona producții care prezintă aspecte mai puțin cunoscute ale războiului, de la dependențele de droguri ale naziștilor în „Hitler și drogurile”, până la ideologia extremistă devenită religie în „Biblia naziștilor”. De asemenea, duminică, documentarul „Regele care l-a păcălit pe Hitler” îl aduce în prim-plan pe Regele Mihai I în momentul crucial al „întoarcerii armelor”, iar „Ziua Z: Am luptat în Normandia” reconstituie începutul victoriei Aliaților pe Frontul de Vest.
https://www.forbes.ro/televiziunea-history-marcheaza-75-de-ani-de-la-incheierea-celui-de-al-ii-lea-razboi-mondial-prin-difuzarea-patru-documentare-exclusive-163362

Liudmila Climoc, CEO, Orange Romania: Este o oportunitate de dezvoltare ulterioară, dar pentru noi este o responsabilitate foarte mare pentru a menţine reţeaua
Aceasta spune că actuala criză reprezintă o perioadă de experimentare a digitalizării forţate, iar în ultima perioadă România a făcut paşi mari în această direcţie. Totodată, digitalizarea fortaţă reprezintă şi o responsabilitate pentru industria de telecom, pentru a putea menţine reţeaua activă pentru toţi utilizatorii.
“Este o oportunitate de dezvoltare ulterioară, dar pentru noi este o responsabilitate foarte mare pentru a menţine reţeaua, să fim cu un pas înainte cu upgrade-urile necesare. Avem nevoie să facem upgrade-uri pe reţea, dar am anticipat multe lucrări şi am reuşit să fam faţă valului mare de solicitări pe care l-am avut”, spune Liudmila Climoc, CEO, Orange Romania, în cadrul videoconferinţei ZF Restart România. Cum va arăta noua eră economică.
https://www.zf.ro/business-hi-tech/liudmila-climoc-ceo-orange-romania-este-o-oportunitate-de-dezvoltare-19115108

Modificări în grila postului Antena Stars. Începe serialul „Ally McBeal”
Începând de astăzi, 5 mai, Antena Stars va difuza de luni până vineri de la ora 22.15 și sâmbăta de la ora 22.00, sezonul 1 al serialului „Ally McBeal', fiind unul dintre cele mai populare seriale de comedie de la sfârșitul anilor ’90, produs de rețeaua FOX între anii 1997 și 2002. Lansat în 1997, „Ally McBeal' e un serial-fenomen, care s-a bucurat de mare succes și la noi și urmărește peripețiile mai ales sentimentale ale unui grup de avocați care mai de care mai excentrici. Rolul principal, cel al avocatei care dă numele serialului, este interpretat de Calista Flockhart (este rolul care a făcut- celebră): Ally este o tipă deșteaptă, dar cam ciudățică, care vede peste tot un copilaș ce dansează și are o slăbiciune pentru muzica lui Barry White și Gloria Gaynor. În alte roluri apar Jane Krakowski (secretara sexy a firmei), Gil Bellows (fostul iubit al lui Ally), Courtney Thorne-Smith și Greg Germann, Lucy Liu (din sezonul 2) și Robert Downey Jr. (spre finalul serialului). „Ally McBeal' are și o coloană sonoră remarcabilă, interpretată de Vonda Shepard, care apare și ea în serial.
https://tvmania.ro/modificari-in-grila-postului-antena-stars-ce-serial-va-fi-difuzat-271002.html

Interviu cu patiserul Duff Goldman (TLC): „Ciocolata e un ingredient cu adevărat misterios”
Într-un interviu pus la dispoziție de TLC, maestrul cofetar Duff Goldman dă detalii despre cariera lui profesională, dar și despre culisele emisiunii „Regele cofetarilor în competiție', difuzată de TLC în fiecare duminică de la 21.00, emisiune în care se înfruntă cu celebrul Buddy Valastro. Intri în cel de-al doilea sezon al reality show-ului în care concurezi cu Buddy Valastro. Ce admiri cel mai mult la Buddy? Duff Goldman: Ei bine, este un decorator incredibil de prăjituri și un lider de echipă foarte bun. Apreciez foarte mult modul în care lucrează și își construiește echipa: oameni diferiți cu abilități diferite, pe care le și folosește inteligent. Este foarte bun la a vedea la ce sunt buni oamenii și îi încurajează să profite de asta. Când ți-ai descoperit pasiunea pentru cofetărie și cine te-a influențat în această direcție? Ai un model pe care îl urmezi? Am început să dezvolt pasiunea pentru patiserie când eram la facultate. Lucram într-un restaurant unde mă ocupam de coacerea pâinii, atunci m-am îndrăgostit de patiserie. Cea mai mare influență asupra mea a avut-o chiar mama, pentru că ea gătește încontinuu. Întreaga mea familie gătește, așa a devenit mâncarea o parte atât de importantă a vieții mele.
https://tvmania.ro/interviu-cu-patiserul-duff-goldman-tlc-ciocolata-e-un-ingredient-cu-adevarat-misterios-270987.html

Google Meet, disponibil în Gmail tuturor utilizatorilor
Serviciul de comunicare video al celor de la Google, care până nu cu mult timp în urmă era disponibil doar contra cost, va putea fi accesat în curând, din Gmail, de toţi utilizatorii. Google este decis să profite câte de mult poate de oportunitatea pe care pandemia o reprezintă pentru comunicare online şi nu pierde timp deloc pentru a-şi împinge propriul instrument în braţele câtor mai mulţi utilizatori. După ce săptămâna trecută Google a decis să deschidă Meet tuturor utilizatorilor, acum serviciul de comunicare video a început să apară în Gmail utilizatorilor obişnuiţi. O parte dintre utilizatori au început deja să remarce că au în bara laterală un shortcut pentru Meet şi iniţializarea comunicărilor video prin intermediul acestuia. Pe parcursul următoarelor săptămâni, Meet va face parte din toate conturile de Gmail. Integrarea cu Gmail va creşte cu siguranţă numărul utilizatorilor care folosesc Meet. Serviciul de email al celor de la Google va reprezenta o veritabilă platformă de lansare a lui Meet în rândul utilizatorilor finali.
https://www.news.ro/economic/google-meet-disponibil-in-gmail-tuturor-utilizatorilor-1922403205002020050719352354

Apple şi Google vor interzice utilizarea urmăririi locaţiilor în aplicaţiile de identificare a contactelor
Apple şi Google, divizie a grupului Alphabet, au anunţat luni că vor interzice utilizarea urmăririi locaţiilor în aplicaţiile care folosesc un nou sistem de identificare a contactelor, construit de cele două companii pentru a încetini răspândirea noului coronavirus, transmite Reuters. Companiile ale căror sisteme de operare sunt instalate pe 99% din telefoanele inteligente, au anunţat luna trecută că vor lucra împreună pentru a crea un sistem de notificare a persoanelor care au fost în apropierea persoanelor care au fost testate pozitiv la COVID-19, boala provocată de noul coronavirus. Companiile intenţionează să permită autorităţilor de sănătate publică să utilizeze doar tehnologia. Ambele companii au afirmat că respectarea confidenţialităţii şi împiedicarea guvernelor de a utiliza sistemul pentru a obţine date despre cetăţeni a fost obiectivul lor pricipal. Sistemul foloseşte semnalele bluetooth de la telefoane pentru a detecta întâlniri şi nu utilizează şi nu stochează date GPS despre locaţie.
https://www.news.ro/economic/apple-si-google-vor-interzice-utilizarea-urmaririi-locatiilor-in-aplicatiile-de-identificare-a-contactelor-1922400005002020050719352063

CERT-RO are un nou director general
Dan Cîmpean a fost numit în funcția de director general al Centrului Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică - CERT-RO, printr-o decizie a prim-ministrului Ludovic Orban. Decizia premierului, luată săptămâna trecută, în data de 30 aprilie, a fost publicată luni în Monitorul Oficial, scrie Agerpres. Dan Cîmpean îl va înlocui pe Cătălin Petrică Aramă, care a fost eliberat, la cerere, din această funcție.
https://www.profit.ro/stiri/politic/cert-ro-are-un-nou-director-general-19351861

Șeful Huawei România, după afirmaţiile lui Iohannis despre accesul la 5G: Vom fi întotdeauna deschiși să semnăm un acord non-backdoor cu guvernul
Huawei România va fi întotdeauna dispusă să semneze un acord non-backdoor cu guvernul României, spune într-un răspuns pentru ECONOMICA.NET, George Zhang, CEO-ul companiei. Acesta spune că rămâne încrezător că guvernul nu va elimina un furnizor de telecomunicații "pe baza unor prejudecăți, ci pe baza capabilității și integrității acestuia". Disputa dintre Huawei şi Guvernul SUA a pornit de la suspiciunea că Huawei ascunde portiţe (în engleză backdoor) în produsele sale pentru ca Guvernul chinez să spioneze utilizatorii din toată lumea. Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat în cadrul conferinţei de presă pe care a susţinut-o săptămâna trecută că, pentru implementarea tehnologiei 5G în România, prevalentă va fi securitatea națională, care este "asigurată împreună cu SUA și NATO". Întrebat cum ar vedea o eventuală participare a companiei chineze Huawei la licitația 5G, președintele Klaus Iohannis a răspuns: „În CSAT se va lua o decizie pe această temă, dar pot să vă spun că, pentru noi, securitatea națională – și securitatea națională asigurată împreună cu partenerul SUA și NATO – va fi un criteriu prevalent. Noi nu dorim să ajungem cu sisteme critice operate de firme care nu sunt de încredere”. Pornind de la aceste afirmaţii, ECONOMICA.NET i-a adresat CEO-ului Huawei România George Zhang câteva întrebări pe care le redăm integral împreună cu răspunsurile primite.
https://www.economica.net/ceo-huawei-romania_183863.html

Câți bani a încasat Pro TV din publicitate și câți de la cabliști? De ce a avut venituri mai mari, dar profit în scădere?
Pro TV a avut în primele trei luni încasări mai mari decât anul trecut. (…) Câteva răspunsuri din raportul trimestrial al CME, compania-mamă a Pro TV, listată la bursă. Venituri: Peste 39,5 milioane de dolari au totalizat veniturile Pro TV în primul trimestru din 2020, un plus de 700.000 față de 2019. Din total, publicitatea a adus 26,4 milioane de dolari, cu 100.000 de dolari sub aceeași perioadă a anului trecut. În materie de publicitate, anul 2020 a început pe creștere, după ce în 2019, băncile și telecomunicațiile și-au redus investițiile publicitare, ca urmare a Ordonanței 114. Avântul din primele două luni s-a oprit în martie, ca urmare a stării de urgență. “Multe domenii ale economiei au investit mai puțin în publicitate, ca urmare a schimbărilor comportamenului de advertiser, schimbări generate de pandemia de COVID-19”, arată raportul. CABLIȘTI. Au crescut însă încasările care vin de la operatorii de cablu (posturile Pro TV se transmit contracost): 12,1 milioane de dolari au fost încasările de aici, cu aproape un milion peste anul trecut.
https://www.paginademedia.ro/2020/05/incasari-publicitate-cablisti-pro-tv

MĂSURI. Salariile din Antene rămân reduse până la sfârșitul anului
Starea de urgență generată de coronavirus împinge unele măsuri luate de posturile de televiziune Intact până la sfârșitul anului.
După declanșarea stării de urgență și suspendarea mai multor producții de televiziune, grupul Intact a decis reducerea salariilor cu 20% pentru toți angajații, atât de la Antena Group (Antena 1, Antena Stars, Happy Channel), cât și de la Antena 3. Tototată, pe lângă reducerea salariilor, managementul a decis suspendarea temporară a unor contracte. În primă fază măsura se aplica până pe 8 mai (angajații fiind anunțați de măsură în jurul datei de 20 martie). Ca urmare a situației economice, grupul media Intact a decis ca salariile angajaților să fie menținute reduse cu 20% până la sfârșitul anului. Măsura a fost semnalată și de Mircea Badea, în direct în emisiunea pe care o realizează la Antena 3. Badea a precizat că și el are, ca toți angajații, salariul redus până la sfârșitul anului.
https://www.paginademedia.ro/2020/05/salarii-reduse-antena

Bugetul, în colaps. Zeci de birouri ale CNC, scoase la licitație
Ministerul Finanțelor încearcă cu disperare să scoată bani din orice, pentru a evita declararea falimentul bugetar. Ultima găselniță este scoaterea la licitație a zeci de birouri din sediul Centrului Național al Cinematografiei, jumătate din banii obținuți intrând direct în bugetul de stat. 8 euro pe metrul pătrat. Cu atât se scot la licitație pentru a fi închiriate cele 59 de birouri ale Centrului Național al Cinematografiei (CNC), situat pe strada Dem. I. Dobrescu, din București, în apropierea Ministerului Afacerilor Interne. CNC se ocupă în principal de dezvoltarea industriei filmului în România, de susţinerea formării profesionale în domeniul cinematografiei și de promovarea culturii și educației cinematografice. Mai exact, centrul finanțează diverși producători și regizori de film din România, pe criterii care provoacă an de an scandaluri monstruoase în această industrie, cu acuzații de favoritisme și discriminări. Referitor la filmul românesc contemporan, cu excepția câtorva mai răsărite, micile ecrane sunt asasinate de producții submediocre, difuzate cel mai frecvent de HBO. ”Prin prezentul act normativ se supune aprobării închirierea unui număr de 68 spaţii cu destinaţia de birouri cu activități aferente domeniului cinematografiei, aflate în bunul imobil cu nr. MFP 35895, cu o valoare de inventar de 4.559.719 lei. Închirierea spaţiilor se va realiza prin licitaţie publică, în condiţiile legii. Totodată, se împuterniceşte Centrul Naţional al Cinematografiei, organ de specialitate al administraţiei publice centrale în domeniul cinematografiei, în calitate de administrator al bunurilor imobile, să organizeze procedura de licitaţie publică pentru închirierea spaţiilor identificate potrivit anexei, care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Contractul de închiriere se încheie de către Centrul Naţional al Cinematografiei pentru o perioadă de 3 (trei) ani, cu posibilitatea prelungirii cu un an, prin act adiţional, iar preţul minim pentru închirierea spaţiilor prevăzute în anexă este de 8 euro/mp/lună”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ inițiat de Ministerul Culturii. Curios este faptul că, până a ajuns la Guvern spre aprobare, proiectul a pierdut 9 birouri, astfel că numărul final a fost de 59 de încăperi, deși valoarea de inventar era aceeași, de 4.559.719 lei. Sumele încasate din închirierea celor 59 de birouri vor merge, în proporție de 50%, direct la bugetul de stat, acesta fiind, în realitate, și motivul scoaterii la licitație a încăperilor. ”Sumele încasate cu titlu de chirie de către Centrul Naţional al Cinematografiei, se gestionează potrivit dispozițiilor art. 333 din Codul Administrativ și în conformitate cu prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, precum şi cu respectarea prevederilor art. 13 alin. (4) lit. b) din O.G. nr. 39/2005 privind cinematografia. O cotă parte de 50% din chiria încasată potrivit contractului de închiriere prevăzut la art. 2 alin. (3), constituie venituri proprii ale Centrului Național al Cinematografiei conform dispozițiilor art. 13 alin(4) lit. b) din O.G. nr. 39/2005 și va fi utilizată pentru întreţinerea imobilului aflat în administrarea sa şi pentru investiții, iar restul de 50% din chirie se va vira la bugetul de stat. Menționăm faptul că, potrivit informațiilor furnizate de către Centrul Naţional al Cinematografiei, bunul imobil care face obiectul prezentului proiect, nu face obiectul unor cereri de revendicare formulate în baza Legii nr. 10/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu este grevat de sarcini și nu face obiectul litigiilor, aflate pe rolul instanțelor judecătorești. Responsabilitatea privind realitatea şi corectitudinea datelor prevăzute în prezentul proiect de act normativ revine Ministerului Culturii, respectiv, Centrului Naţional al Cinematografiei. Se aprobă închirierea unor spaţii, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, cu destinația de birouri cu activități aferente domeniului cinematografiei”, se mai arată în proiectul de Hotărâre de Guvern.

https://www.national.ro/news/bugetul-in-colaps-zeci-de-birouri-ale-cnc-scoase-la-licitatie-683976.html/

Ada Solomon, despre impactul financiar al pandemiei asupra industriei cinematografice: Sunt convinsă că se va întinde pe o perioadă de trei ani, într-o variantă optimistă

Producătoarea de film Ada Solomon spune că impactul pe care criza sanitară îl va avea, din punct de vedere financiar, asupra sectorului cinematografic va fi mai puternic decât cel al crizei economice din 2008-2009. Ea semnalează că autorităţile nu au răspuns apelurilor cineaştilor şi nici nu au invitat la dialog, situaţia în domeniu fiind similară celei prin care trece turismul, iar impactul celor două industrii asupra PIB este similar. Contactată telefonic, Ada Solomon a declarat pentru News.ro: „În prezent, fac încercări de previzionări şi planificări pe proiectele care ar trebui filmate anul acesta şi trebuie văzut cum se va putea face asta în siguranţă şi care vor fi costurile suplimentare, pentru că acesta este un lucru foarte greu de dimensionat acum, dar evident că vor trebui luate măsuri pentru protecţia echipei şi desfăşurarea în siguranţă. Şi toate astea costă. Nu există niciun fel de sprijin, cel puţin până acum, pentru aceste costuri suplimentare în ţara noastră. În alte ţări, da”. Două proiecte Hi Film urmau să intre în producţie în această perioadă – lungmetrajul de debut al lui Ştefan Constantinescu, „Om – câine”, şi lungmetrajul „Somnambulii” al lui Radu Jude. Filmările pentru alte două proiecte majoritare erau programate tot acum, iar un proiect din Serbia în care compania era partener minoritar a fost oprit în mijlocul filmărilor. Pentru tot ce va fi filmat anul acesta trebuie luate măsuri de siguranţă, subliniază Solomon. „Va trebui alocat un buget separat, care nu exista, pentru siguranţă. De la cumpărat de dezinfectant şi măşti la aparate de măsurat temperatura. Pentru spaţiile deschise va fi puţin mai simplu. Problema cea mai mare pentru domeniu este că, în pandemie, niciuna dintre societăţile internaţionale de asigurări nu asigură producţia pentru eventualitatea apariţiei unui caz şi necesitatea de a opri filmare când cineva din echipă se îmbolnăveşte”. Planificarea făcută de producătoare vizează perioada august – septembrie pentru reluarea filmărilor, cu pregătiri din iunie – final de iulie.

În elaborarea planului de măsuri de siguranţă, Ada Solomon – membru al mai multor organizaţii europene şi internaţionale de profil – s-a consultat cu colegii din breaslă. „Avem aproape săptămânal videoconferinţe şi schimbăm între noi materiale şi planuri de măsuri făcute în diverse ţări. Sigur că e diferit ce se întâmplă în Islanda faţă de România sau Spania şi că fiecare producţie are specificitatea ei”.

În prezent, Hi Film continuă lucrul la proiectele aflate în post-producţie. „Fluxul este acum regândit, astfel ca el să se desfăşoare de la distanţă. Lucrăm, de exemplu, la montajul unui documentar cu un regizor care se află la Bucureşti, unul care se află în Ucraina şi monteurul care se află în Croaţia. Şi funcţionează, dar, la un punct, trebuie să te reuneşti. Mai e problema proiectelor care implică echipe mixte, din mai multe ţări. Schimbăm între noi toate informaţiile, ca să încercăm să adaptăm munca. Lucrurile astea ar trebui şi acasă, în consultare cu autorităţile. Dar nimeni nu ne strigă şi chiar atunci când noi strigăm «vrem să facem asta, vrem să fim în siguranţă, vrem să muncim», undeva lucrurile se opresc şi răspunsurile nu mai vin”.

„Încerc să văd, împreună cu colegii şi avem discuţii, care ar fi pârghiile cele mai puţin împovărătoare pentru bugetul de stat, dar care ar da un suflu sectorului, astfel încât să se poată mişca şi să poată rezista, pentru că impactul, în ceea ce priveşte domeniul cinematografic, este unul pe termen lung. Domeniul cinematografic este în aceeaşi situaţie ca turismul. Nu poate produce şi nu poate vinde produsele pe care le produce”.
Împreună cu mai mulţi cineaşti a propus autorităţilor o serie de măsuri, iar „Ministerul Culturii a fost deosebit de deschis în a le asculta şi chiar a propune un plan care cuprinde toate domeniile industriilor creative, un plan defalcat, dar de acolo încolo mare lucru nu s-a întâmplat. În continuare, schema de ajutor de stat pentru cinematografie e cvasi-blocată, iar un dialog aplicat nu există. Asta este marea problemă – constat că nu numai în domeniul nostru. Alţi antreprenori, alte organizaţii de oameni de afaceri au spus că Guvernul e foarte deschis în a primi propuneri, dar, mai departe, când e vorba de pus în aplicare şi de implementat… Noi suntem disponibili şi vrem să găsim soluţiile împreună şi ele să fie aplicabile şi croite pe nevoi şi ştim mai bine decât cei care nu lucrează efectiv pe teren cum e mai bine, astfel încât costurile şi pierderile să fie mai mici”.

https://www.g4media.ro/ada-solomon-despre-impactul-financiar-al-pandemiei-asupra-industriei-cinematografice-sunt-convinsa-ca-se-va-intinde-pe-o-perioada-de-trei-ani-intr-o-varianta-optimista.html
(MEDIA EXPRES)