×

Revista presei -- Data și ora publicării: 13.10.2020 09:40:14

REVISTA PRESEI / 12 oct 2020 /




În România, un spot TV a ajuns să coste 15 euro! De aceea vor publicitarii să crească timpul de reclame la televiziuni de la 12 la 15 minute pe oră
Un membru CNA Alexandru Kocsis-Cristea și-a dat demisia pentru a participa la alegerile Parlamentare
Ei sunt cei patru din care se alege urmașul lui Sorin Grindeanu în fruntea ANCOM
Documentarul „În căutarea Castelului Dracula” va fi difuzat în premieră mondială la Dracula Film Festival
Studiu MTH Digital: 81.7% dintre utilizatorii români de internet declară că au început să folosească mai des rețelele sociale în timpul pandemiei
UPDATE 14 candidați pe locul lăsat liber de Grindeanu la ANCOM: Miza este controlul autorității care face regulile în telecom și venituri de aproape 10.000 de euro pe lună
Reporteri TVR, infectați cu Covid-19. Adelin Petrișor, mustrat de șefa TVR pentru că postat pe Facebook despre probleme
Simina Leotescu părăsește DDB pentru o nouă agenție


În România, un spot TV a ajuns să coste 15 euro! De aceea vor publicitarii să crească timpul de reclame la televiziuni de la 12 la 15 minute pe oră
În ciuda pandemiei, multe firme nu și-au tăiat bugetele de publicitate și televiziunile sunt inundate de spoturi. E o performanță să reușești să intri cu reclamă, atât e de plin la marea majoritate a posturilor TV. Și atunci ei caută o soluție, dar care va prejudicia publicul.
Două asociații profesionale de marketing și publicitate, International Advertising Association România (IAA) și Uniunea Agențiilor de Publicitate din România (UAPR), au solicitat Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) să aprobe creșterea duratei timpului de publicitate pe oră, la televiziuni, la maximum 15 minute pentru stațiile comerciale și la maximum 10 minute la televiziunea publică, până la sfârșitul acestui an.
Conform legislației audiovizuale, în prezent timpul în care televiziunile comerciale difuzează publicitate este de 12 minute pe oră și de 8 minute pe oră la TVR. De ce industria de marketing și publicitate a cerut această majorare a timpilor de publicitate? Pentru că este o „situație excepțională ce afectează întreg ecosistemul industriei, cu efecte asupra stațiilor TV, dar și asupra clienților și agențiilor”, se precizează în scrisoarea celor două organizații.
Documentul spune că, în acest moment, cererea de publicitate depășește cu 50-100% timpul disponibil al televiziunilor prevăzut de lege și că sunt clienți publicitari care doresc să investească în publicitate, dar televiziunile nu mai au loc să le difuzeze campaniile. Excedentul cererii de publicitate TV, invocat la 50 – 100%, nu este demonstrat în scrisoarea către CNA.
Poate că demonstrația nu-și avea locul. Dacă publicitarii și marketerii au avansat aceste cifre, trebuie să-i credem. Sunt specialiști, sunt deștepți, nu-i poți contrazice decât dacă cunoști piața de publicitate și pui mâna pe creion ca să calculezi. Mai departe, autorii scrisorii aruncă niște cifre pe hârtie prin care arată că, dacă nu se va mări timpul de publicitate la televiziuni, vor avea loc următoarele efecte negative: piața de publicitate TV din România va scădea cu 10-15% în acest an, televiziunile nu vor putea să-și onoreze difuzarea reclamelor angajate în trimestrul al doilea (în perioada stării de urgență) și care au fost alocate către sfârșitul acestui an (deci vor pierde bani prin penalități – precizare P.B.), clienții nu-și vor atinge obiectivele de vânzări și „își vor ajusta negativ planurile de afaceri din România” (ce dramă!, câtă suferință pentru publicitari! – comentariu P.B.), iar prețurile la publicitate nu vor putea fi mărite pentru că acestea au fost stabilite contractual înaintea stării de urgență (adică „bătute în cuie” – subliniere P.B.).
Această scrisoare, pe lângă argumentele ce sprijină „efectele negative”, argumente discutabile, ca să nu le numesc exagerări ori minciuni, reprezintă o mostră de ipocrizie, pentru că ipocrizia este politica de „stat” a industriei de publicitate din România.
În realitate, bugetele necheltuite în starea de urgență nu s-au raportat (campaniile au fost oprite în perioada de izolare) și prețurile se pot renegocia în timpul anului. Aglomerarea de reclame în ultima parte a anului este un fenomen specific perioadei și nicidecum nu este o „situație excepțională”, cum semnalează autorii scrisorii. Obiectivul real și ascuns al solicitării este de a menține publicitatea TV foarte ieftină în România. O situație care convine agențiilor de media (dealerii de spații de publicitate) și clienților acestora, multinaționale și corporații.
Publicitatea TV din România este cea mai ieftină din Uniunea Europeană. În 2019, investițiile publicitare TV au reprezentat 64% din totalul bugetului de publicitate cheltuit în România (TV, online, radio, outdoor și print), conform raportului „Media Fact Book”, realizat de Initiative România. În Cehia, ponderea publicității TV a fost de 35%, în Ungaria, 32% și în Polonia, 48%, țări cu investiții totale de publicitate mai mari decât România. De ce cota de piață a publicității TV este atât de mare în România (64%)? Pentru că publicitatea este ieftină și investitorii, cu bugete mari și mici, se îngrămădesc pe televiziuni. De parcă n-ar exista și alte suporturi eficiente pentru promovare! „Ecosistemul industriei” din România n-a fost afectat în această toamnă de pandemie, cum lasă să se înțeleagă scrisoarea IAA și UAPR, ci este carotat de ani buni de către „băieții deștepți” din publicitate care, pentru a-și ține cu dinții clienții (multinaționalele), le promit prețuri mici, cât mai mici, punând o presiune continuă nu numai pe televiziuni, ci și pe întreaga media din România (radio, online, print). Asta este, în fapt, „creativitatea” oamenilor din agențiile de media: capacitatea de a pune presiune pe prețuri, în folosul clienților. Oferi clientului un preț mai mic decât al concurenței, l-ai câștigat, înseamnă că ești „creativ”! Nu mai intrăm în amănunte cum se obțin aceste „prețuri mici”. Goana după cele mai mici prețuri a desfigurat piața.
Ce urmărește în realitate această solicitare? Ca investitorii în publicitatea TV să nu scoată mai mulți bani din buzunare, pentru că cererea de pe piață a crescut, ci să beneficieze de o mărire a spațiilor pentru reclamele TV, ca să țină prețurile jos. Prețurile publicității TV se formează prin negocieri între agențiile care gestionează bugetele și televiziuni, așa numitul Cost per Point (CPP). Agențiile cumpără în numele clienților punctele de audiență obținute de reclamele difuzate de televiziuni (Gross Rating Point – GRP). Când cererea de publicitate crește, este firesc ca prețurile (CPP) să urce, asta se întâmplă în orice piață liberă. Liberă se pretinde și cea de publicitate din România, dar nu este.
Un spot a ajuns să coste 15 euro
Într-o piață cu 72 de televiziuni în sistemul național de măsurare a audienței, foarte puține stații au posibilitatea să crească prețurile, pentru că presiunile agențiilor și clienților sunt mari. Și orice „răzvrătire” este sancționată. Cele mai dezavantajate sunt televiziunile medii și mici, care au ajuns să vândă un spot difuzat cu 15 – 20 de euro și chiar mai puțin. Atât costă un spot pe o multinațională: 15 euro. (Vorba unui slogan al unui hipermarket: „Atât! Atât de ieftin!”)
Un preț ridicol. Asta în timp ce eu, în calitate de consumator, constat că prețurile în supermarketuri cresc de la o săptămână la alta, iar în calitate de telespectator ar trebui să suport ineptele reclame, timp de 15 minute pe oră. Pentru că așa vor „băieții deștepți” din publicitate.
”Secrete de business”.
Intervenția lui Radu Herjeu
Despre prețurile nesimțit de mici la publicitate TV, autorii scrisorii IAA și UAPR către CNA n-au suflat un cuvânt. Era firesc să le bage sub preș, pentru că sunt „secrete de business”. Mai mult, această manevră ipocrită a celor două organizații a fost făcută fără știința televiziunilor. Abia când scrisoarea a fost discutată în ședința CNA din 8 octombrie, reprezentanții televiziunilor au aflat de cererea partenerilor de afaceri. Halal loialitate!
Membrii CNA l-au trimis la plimbare pe reprezentantul IAA care a susținut „cauza” clienților publicitari. Pe bună dreptate, Radu Herjeu, membru CNA, a întrebat: „Adică poate să intervină CNA și Guvernul, dar agențiile nu pot renegocia prețul?”, conform Media Expres.
Solicitarea industriei de marketing și publicitatea n-a avut sorți de izbândă la CNA. Cu siguranță, publicitarii nu se vor lăsa și vor încerca să tragă sforile la „prietenii” din Guvern și din Ministerul Culturii, ca să obțină o derogare de la lege, mai mult timp pentru reclame, pe bani mai puțini. Iar telespectatorii să-și pregătească pernele în pauzele publicitare: noapte bună!
https://www.libertatea.ro/opinii/in-romania-un-spot-tv-a-ajuns-sa-coste-15-euro-de-aceea-vor-publicitarii-sa-creasca-timpul-de-reclame-la-televiziuni-de-la-12-la-15-minute-pe-ora-3154037


Un membru CNA Alexandru Kocsis-Cristea și-a dat demisia pentru a participa la alegerile Parlamentare
Demisie în CNA. Un membru al Consiliului Național al Audiovizualului și-a prezentat demisia în urmă cu câteva zile, pentru a participa la alegerile Parlamentare. Este vorba despre Alexandru Kocsis-Cristea, membru CNA din partea PNL.
Contactat de Paginademedia.ro, Alexandru Kocsis a spus, pe scurt: „M-am retras din CNA cu demisie înregistrată pe data de 9 octombrie (vineri)”.
Kocsis-Cristea, psiholog de profesie, era membru al Consiliului din noiembrie 2018, atunci când a fost numit la propunerea Partidului Național Liberal.
De la CNA la PNL Iași. Kocsis-Cristea, pe listă pentru alegerile parlamentare
Plecat din CNA, Alexandru Kocsis-Cristea va candidat la alegerile Parlamentare, care vor avea loc pe 6 decembrie. El se află pe locul al treilea pe lista deputaților din partea PNL Iași, scrie news.ro.
Kocsis-Cristea a fost propus de conducerea națională a Partidului, mai susține sursa menționată.
Pe lista deputaților se mai află istoricul Alexandru Muraru, prim-vicepreședinte PNL Iași, iar pe locul doi este Sorin Năcuță, de profesie inginer, susținut de organizația din Pașcani a PNL.
Alexandru Kocsis-Cristea ar fi fost implicat în campania lui Klaus Iohannis
În timp ce era membru CNA, Alexandru Kocsis-Cristea s-ar fi implicat și în campaniile online pentru alegerile prezidențiale din 2019, câștigate în cele din urmă de Klaus Iohannis.
Paginademedia.ro a scris pe larg despre acest subiect AICI, după ce a citat un material semnat de Cătălin Tolontan și Libertatea. Din dialogurile cu Tiberiu Iorga (de la firma Lemon Studio) și cu Dabid Pârvu (șeful ArtDefinition) a reieșit că cele două firme au lucrat pentru campania președintelui Iohannis.
Jurnaliștii de la Libertatea notează că, potrivit unor surse, Kocsis a fost implicat în campania lui Iohannis. „Mai multe surse susțin însă că Alexandru Kocsis nu a renunțat și la implicarea în activitatea online a partidului și că este unul dintre coordonatorii neoficiali ai campaniei online de realegere a președintelui Iohannis”, a punctat materialul semnat de Tolontan.
Pe de altă parte, Alexandru Kocsis a negat orice implicare în campania electorală a lui Klaus Iohannis, mai notau cei de la Libertatea.
https://www.paginademedia.ro/2020/10/membru-cna-demisie-alegeri-parlamentare/

Ei sunt cei patru din care se alege urmașul lui Sorin Grindeanu în fruntea ANCOM

Comisiile pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor au avizat, luni, patru candidaturi pentru funcţia de preşedinte al ANCOM, a precizat, pentru AGERPRES, deputatul USR Cătălin Drulă. Astfel, Vlad Stoica (fost şef al Cancelariei fostului premier Victor Ponta), Manuela Catrina (fost secretar de stat la Ministerul Comunicaţiilor), Ion Smeeianu (fost şef al Poştei Române) şi Mircea Rozolea au fost validaţi de comisiile de specialitate. Cele patru candidaturi urmează să fie supuse votului plenul Parlamentului în şedinţa de marţi, care începe la ora 13,00. La şedinţă, parlamentarii vor fi prezenţi fizic, votul fiind cu buletine. Joia trecută, Parlamentul a luat act de demisia lui Sorin Grindeanu din funcţia de preşedinte al ANCOM şi a declarat vacant acest post. În 22 august, la Congresul PSD, Sorin Grindeanu a fost ales în funcţia de prim-vicepreşedinte al partidului. Conform legii, Grindeanu trebuia să opteze pentru una dintre cele două funcţii, care sunt incompatibile.
https://www.stiripesurse.ro/ei-sunt-cei-patru-din-care-se-alege-urmasul-lui-sorin-grindeanu-in-fruntea-ancom_1515555.html

Documentarul „În căutarea Castelului Dracula” va fi difuzat în premieră mondială la Dracula Film Festival

Stră-strănepotul lui Bram Stoker, Dacre Stoker (foto), împreună cu o echipă din România și Republica Moldova, au realizat documentarul „În căutarea Castelului Dracula”. Filmul se va proiecta în premieră mondială în închiderea Dracula Film Festival, duminică, 18 octombrie, în seara de decernare a premiilor festivalului horror & fantasy de la Brașov. În anul 2012, cercetătorul olandez Hans de Roos descoperă la biblioteca muzeului Rosembach din Philadelphia SUA noi documente din care s-a inspirat Bram Stoker în a scrie cartea Dracula. Aceste documente conțin coordonatele exacte ale locației castelului fictiv descris de Bram Stoker, care se află în Masivul Călimani. După ce intră în posesia acestor noi documente, Dacre Stoker, stră-strănepotul lui Bram Stoker, pornește o campanie de cercetare prin lume pe urmele documentelor din care s-a inspirat Bram Stoker în a scrie cartea Dracula.
https://www.forbes.ro/documentarul-cautarea-castelului-dracula-va-fi-difuzat-premiera-mondiala-la-dracula-film-festival-186891

Studiu MTH Digital: 81.7% dintre utilizatorii români de internet declară că au început să folosească mai des rețelele sociale în timpul pandemiei

În urma unui studiu realizat de către agenția de digital marketing pentru e-Commerce MTH Digital pe un eșantion de 200 de persoane, 81,7% dintre români au început să folosească mai des rețelele sociale în timpul pandemiei, în timp ce restul de 18,3% spun că nu și-au schimbat intensitatea folosirii acestora. În perioada de la începutul pandemiei până acum, 58,4% dintre utilizatorii rețelelor de socializare menționează că au interacționat mai mult decât de obicei cu reclamele online, în timp ce 41,7% dintre aceștia declară că nu și-au modificat comportamentul online. La capitolul cumpărături online, 62,5% spun că au făcut shopping online mai des în timpul pandemiei,în timp ce 37,5% au preferat să facă economii în această perioadă. Cu toate că motivele folosirii rețelelor sociale sunt diverse, 90,8% dintre respondenți spun că folosesc social media drept o sursă de divertisment și comunicare cu cei dragi,în timp ce 57,5% folosesc rețelele de socializare drept o sursă de informare. Pe lângă aceștia, 22,5% dintre participanții la studiu menționează că folosesc social media drept o platformă de shopping onlinepentru a căuta, verifica și compara produse, pe când 40% aceștia folosesc rețelele sociale în scop de networking.
https://www.forbes.ro/studiu-mth-digital-81-7-dintre-utilizatorii-romani-de-internet-declara-ca-au-inceput-sa-foloseasca-mai-des-retelele-sociale-timpul-pandemiei-186734


UPDATE 14 candidați pe locul lăsat liber de Grindeanu la ANCOM: Miza este controlul autorității care face regulile în telecom și venituri de aproape 10.000 de euro pe lună
14 persoane și-au depus candidaturile până luni la ora 12 pentru funcția de președinte al ANCOM, autoritatea care face regulile în piața de 3,5 miliarde de euro a comunicațiilor, potrivit informațiilor obținute de HotNews.ro. Postul a rămas vacant după ce Sorin Grideanu și-a dat demisia din această funcție pentru a ieși din starea de incompatibilitate în care ajunsese după revenirea în PSD. Printre cei 14 înscriși sunt și câteva nume cunoscute din sfera guvernamentală, dar favorit este Vlad Stoica, fostul șef de Cancelarie al lui Victor Ponta, care ar fi susținut atât de PSD cât și de Pro România și ar fi astfel votat cu majoritate confortabilă în Parlament. Comisiile IT&C din Parlament au avizat luni 4 candidaturi pentru funcția de președinte al ANCOM, a precizat pentru HotNews.ro Cătălin Drulă, deputat USR. Este vorba de Vlad Stoica (fostul șef de Cancelarie al lui Victor Ponta), Manuela Catrina (fost secretar de stat în Ministerul Comunicațiilor), Ion Smeeianu (fost director general al Poștei Române și fost președinte al Autorității de reglementare în comunicații) și Mircea Valentin Rozolea (Engagement Lead Media and IoT la Ericsson - de 9 ani și 4 luni, iar în trecut angajat al RCS&RDS - project manager - conform profilului său de LinkedIn).

Cele 14 candidaturi depuse până luni, 12 octombrie, sunt următoarele:

1. Ion Smeeianu
2. Vlad Ștefan Stoica
3. Bălan Alin Gheorghe
4. Ovidiu Iosif
5. Androne Dorina Rodica
6. Rădoi Claudiu-Ștefan
7. Robert Bujgoi
8. Mircea Valentin Rozolea
9. Eugen Lucan
10. Alexandru Ioan Lucan
11. Saramet Paul Marian
12. Manuela Catrina
13. Coman Elena Ioana
14. Stoichiță Aurel-Cătălin

Toate aceste 14 candidaturi vor fi analizate luni, 12 octombrie, de Comisiile IT&C din Parlament, care vor selecta dosarele care îndeplinesc criteriile legale pentru funcția de președinte al ANCOM, urmând ca marți, 13 octombrie, să fie votat în Plenul Parlamentului noul președinte al acestei autorități.
https://economie.hotnews.ro/stiri-telecom-24346374-14-candidati-ANCOM-sorin-grindeanu-demisie-PSD-miza-control-telecom-5G-salariu-infringement.htm

Reporteri TVR, infectați cu Covid-19. Adelin Petrișor, mustrat de șefa TVR pentru că postat pe Facebook despre probleme
Infecții cu Covid-19, în TVR, la secția de știri și un semnal de alarmă tras de Adelin Petrișor în legătură cu organizarea și siguranța angajaților. Semnal de alarmă care i-a adus lui Petrișor o mustrare de la vârful instituției.
Detalii, în continuare:
Au fost trei infectări depistate în ultima vreme la Știrile TVR, atât personal editorial cât și personal din zona tehnică.
Contactată de Paginademedia.ro, Mădălina Rădulescu (șefa știrilor din TVR) a vorbit despre infectările de la departamentul pe care îl conduce și a făcut unele precizări:
„În acest moment sunt confirmate trei cazuri active (două din zona editorială și un om de la tehnic). Mai sunt și contacți direcți ai acestora, dar nu sunt confirmați. Au fost testați, iar rezultatele ar trebui să vină zilele acestea.
Cei trei bolnavi sunt acasă, în carantină. Au simptome ușoare”, a spus ea.
A vorbit și despre felul în care este organizată redacția, astfel încât să fie luate măsuri de prevenție.
Adelin Petrișor: „Doamna a zis că nu e prima dată când fac asta"
Adelin Petrișor, el însuși reporter de teren al Știrilor TVR, a semnalat pe Facebook, în urmă cu câteva zile (9 octombrie), unele problemele care ar fi în departament.
A spus, printre altele, că sunt doi reporteri bolnavi pe care nu are cine-i să-i înlocuiască timp de două săptămâni cât sunt pe tratament.
Astăzi, jurnalistul a revenit cu o altă postare în care susține că ar fi primit un mail de la conducerea TVR în care i s-ar fi reproșat că postarea sa atrage jigniri instituției:
„Doamna președinte (n.r. - Doina Gradea) a subliniat că nu e prima oară când fac asta și că postarea mea a atras comentarii jignitoare la adresa unor colegi și chiar a instituției”, a spus Adelin Petrișor.
Tot el a mai scris:
„Cea mai mare problemă e că eu am ieșit public pe Facebook, nu că într-o instituție cu 2200 de angajați și vreo 200 de colaboratori nu se găsesc înlocuitori pentru 2 reporteri bolnavi de #COVID19”, a punctat de asemenea.
În postarea de vineri (9 octombrie), Petrișor acuza următoarele aspecte:
„Încă de la început, noi lucrăm împărțiți în două ture, doar câte 4 reporteri de teren pe fiecare tură, foarte puțini în comparație cu orice redacție din România.
Acum, în loc să-i înlocuiască pe cei 2 pe o perioadă de 2-3 săptămâni cu oameni din redacție sau din alte departamente ale TVR, șefii au preferat să ne amestece pe noi cei rămași și să ne pună într-un program haotic”, nota postarea sa.
Adelin Petrișor este unul dintre reporterii activi în pandemie, cu reportaje făcute chiar în secțiile de ATI (inclusiv Suceava) unde sunt îngrijiți bolnavi de Covid-19.
Șefa știrilor: „Nu am puterea să pot aduce oameni din alte zone ale TVR-ului”
Mădălina Rădulescu a explicat modul în care a fost organizat TVR-ul în Starea de Urgență, cum s-au schimbat lucrurile apoi și cum se desfășoară activitatea acum.
Pe scurt, a explicat că în ultimele șapte luni redacția a fost împărțită în două: 8 reporteri (alături de un cameraman și un șofer) care au stat permanent pe teren și nu au luat contact cu colegii din redacție și restul jurnaliștilor care au lucrat în redacție.
Acum, după infectări, se ia în calcul trecerea unor jurnaliști din redacție în echipa celor care merg permanent pe teren.
În continuare, șefa știrilor subliniază că echipele care fac exclusiv teren nu se întâlnesc cu colegii din redacție, aceștia având camere amenajate separat în TVR.
Declarațiile Mădălinei Rădulescu, în continuare:
- Redacția este diferit organizată acum, față de cum era în starea de urgență. Dacă atunci era un program de o zi lucrată și una liberă, acum sunt aproximativ cinci zile lucrate (una dupa alta) și 2-3 libere.
- Am încercat, după starea de urgență, să organizez lucrurile în așa fel încât toată lumea să aibă concediu.
- Am avut în această perioadă 8 echipe (reporter, cameraman și șofer) în două ture, care nu au intrat deloc în redacție. Au avut camere separate în TVR și nu au luat contact cu nimeni din redacție. De altfel, aceștia nici acum nu intră în contact cu colegii în redacție.
- În momentul în care am rămas fără două echipe din cele opt a trebuit să găsesc o metodă să putem acoperi toate subiectele cu 3 trei echipe pe fiecare zi.
- Am făcut program care să respecte legislația muncii și care să ne permită să ne facem treaba.
- Noi nu suntem foarte mulți la știri, deși există ideea că sunt foarte mulți oameni angajați în TVR.
- Eu nu am puterea să pot aduce oameni din alte zone ale TVR-ului. A trebuit să fac programul cu tot personalul pe care îl am.
Raul Bambu, Paginademedia.ro: O să existe un mecanism prin care oameni din redacție vor trece în echipele de teren?
- O să existe, probabil, și această soluție de a duce oameni din redacție în echipele care stau permanent în teren, dar trebuie să spun că și în redacție e foarte mult de lucru.
De asemenea, și în redacție au fost reporteri care au făcut teren (cei de la Parlament sau Guvern). Am avut nevoie de oameni care să scrie știri și în redacție.
- Noi suntem aproximativ 200 de oameni în total, dar aici intră șoferii, reporterii, editorii, producătorii, documentariștii sau cameramanii.
https://www.paginademedia.ro/2020/10/reporteri-tvr-infectati-cu-covid-19/

Simina Leotescu părăsește DDB pentru o nouă agenție
Simina Leotescu, membru constant în juriul Premiilor Effie, părăsește agenția DDB și se transferă la Minthical, o agenție internațională de comunicare cu sedii în Elveția, Franța și România.
Având o experiență de 15 ani în advertising, Simina va fi pe poziția de Managing Director. Va conduce partea creativă a agenției din București, fiind implicată în proiectele din postura de strateg.
În cadrul experiențelor sale din agenții, Simina a lucrat cu mai bine de 100 de brand-uri: de la conturi internaționale (McDonald's, Pepsi, HBO, Comedy Central) la clienți locali (Rienergy, Servus); de la industria FMCG (Napolact, Tchibo, Tomi, Ardealul, Boromir) la mass-media (Radio Guerrilla, Biz) și sectorul bancar (BRD - Groupe Société Générale sau Bancpost).
Simina Leotescu, despre rolul său la agenția Minthical:
“Cred în puterea ideilor mari, curajoase. De la artă la film și până la publicitate, am o slăbiciune pentru oamenii și organizațiile care au curajul de-a își împinge limitele, atât la nivel intern dar și cu concepte noi și inedite pentru branduri.
La Minthical am găsit multă deschidere pentru a inova, pentru a fi curioși, pentru a fi curajoși. Sunt încântată să mă alătur echipei și să pornim împreună în ceea ce va fi cu siguranță o aventură frumoasă: să ne simțim bine, să ne distrăm în tot timpul în care ne vom explora potențialul creativ”.
https://www.paginademedia.ro/2020/10/simina-leotescu-agentie-noua/
(MEDIA EXPRES)


Dacă tot ați ajuns aiciAbonamentele vă oferă acces la News Alerts pe e-mail, Anuarul gratuit online, și zilnic la REVISTA PRESEI, iar mai important pentru noi, ne ajută să publicăm știrile la liber, accesibile și pentru cei cu mai puține mijloace materiale interesați de comunicații, audiovizual și cinematografie. Dacă aceia dintre Dvs. care citesc știrile noastre și găsesc un folos în ele ne-ar ajuta, existența noastră nu ar mai fi pusă sub semnul nesiguranței zilei de mâine. Abonament click aici




Revista MEDIA EXPRES ediția curentă
Gratuit online, doar un click: Most recent issue of monthly Media Expres 1st Cover


Anuarul MEDIA EXPRES cu ediția 2023-2024 este online!
Gratuit online, doar un click: Latest issue Media Expres YEARBOOK 1st Cover




Abonamentele la știrile MEDIA EXPRES va oferă acces la Alerta Știri! pe e-mail, Anuarul Media Expres și zilnic la REVISTA PRESEI, cu ultimele știri media, tv și comunicații, iar mai important pentru noi, ne ajută să publicăm știri verificate, la liber, pentru toți cei interesați de programe TV, radio, conținut online, cablu, comunicații, audiovizual și film (cinematografie). Noi ținem în arhivă istoria audiovizualului. Click aici pentru prima nostră știre online, când foarte puține dintre marile ziare și reviste nici nu se gândeau la versiuni digitale și la prezența pe web.

Pentru abonamente click aici




© 2001 -  Media Expres SRL