Media Expres

Programe TV -- Data și ora publicării: 21.01.2021 15:53:31

VIASAT NATURE-POLI-DOCUMENTAR / Viasat Nature difuzează documentarul despre schimbările climatice „Istoria Polară”

București (MEDIA EXPRES) / 21 ian 2021 / Viasat Nature difuzează un nou documentar în două părți despre schimbările climatice denumit „ISTORIA POLARĂ”, cu primul episod difuzat joi, 21 și al doilea la 28 ianuarie, de la ora 20:00.

“Extreme polare” îl prezintă pe renumitul paleontolog Kirk Johnson se aventurează într-o aventură în timp, la extremele polare ale planetei noastre. Luând-o pe urmele unor fosile ciudate găsite în tot felul de locuri neașteptate - fagi în Antarctica, mamifere asemănătoare hipopotamului în Arctica - Johnson descoperă istoria bizară a polilor, de la straturi de gheață înalte de kilometri până la fostele păduri din actualele zone polare, din perioadele calde și pline de viață.

În prezent, regiunile arctice se încălzesc mai repede decât oricare altă zonă din lume, iar Antarctica are suficientă apă blocată în gheață cât pentru a ridica nivelul mării cu 61 de metri. Modul în care polii răspund unei clime mai calde este una dintre cele mai mari necunoscute în prezicerea viitorului nostru climatic.

Johnson folosește istoria Pământului, scrisă în piatră, drept cifru pentru a decoda ceea ce se întâmplă la extremele polare astăzi și ce poate aduce viitorul.

Știm deja că, din cauza dioxidului de carbon produs de oameni, planeta se încălzește în fiecare zi, dar fosilele ne pot oferi și o privire asupra efectului asupra viitorului nostru. Potrivit rămășițelor găsite în gheața ghețarilor, acum 3 milioane de ani Pământul era cu 3-4 grade mai cald decât este acum și, din pricina nivelului mai ridicat al mării, coasta de est a SUA se afla la 137 de kilometri mai spre interior. Dacă încălzirea globală continuă în ritmul actual, atunci câteva milioane de kilometri pătrați vor fi înghițite de mare, inclusiv orașe și habitate naturale.

Johnson și echipa sa se deplasează cu 15 milioane de ani în urmă pentru a încerca să afle cum a funcționat odată lumea și cum se leagă acest lucru de modul în care funcționează ea astăzi. În ceea ce privește schimbările climatice, Johnson este foarte direct:

„Oamenii acționează astăzi pentru prima dată ca o forță la scară geologică. Acum facem parte din sistemul Pământului și îl împingem într-o direcție clară”.

În nord, există o insulă numită Ellesmere chiar în largul coastei Groenlandei, care se află la doar 1200 de kilometri de Polul Nord. Nu există copaci pe o rază de aproape 1500 de kilometri și totuși, pe această insulă au fost găsite rămășițele fosilizate ale unei păduri vechi de 50 de milioane de ani. Dovezi ale unor arbori sequoia uriași, care nu numai că au crescut până la aproximativ 160 de metri înălțime, dar, în funcție de rădăcinile lor, s-au înălțat peste mlaștini. Astfel, pământul, care acum este un peisaj sterp și înghețat, a fost o mlaștină subtropicală populată de viață sălbatică luxuriantă.

În sud, se află Antarctica, în cea mai mare parte a sa acoperită de gheață, în unele locuri având o grosime de 1500 de metri. Nici aici nu vom găsi copaci, dar pe Insula Nelson, care face parte din continent, există dovezi ale unei păduri de fag. Potrivit rămășițelor fosilizate, în urmă cu 83 de milioane de ani, părți din Antarctica erau acoperite de păduri de fag și ferigi, iar temperatura rar cobora sub zero. Oasele unui Titanosaurus, un nume de-a dreptul sugestiv, au fost de asemenea găsite pe continent. Această ființă era atât de mare, încât vertebrele sale aveau fiecare mai mult de 91 de centimetri lungime.

Kirk Johnson este director al Muzeului Național de Istorie Naturală Smithsonian din Washington, D.C., unde supraveghează cea mai mare colecție de istorie naturală din lume. Înainte de sosirea sa la Smithsonian în 2012, Johnson a fost paleontolog la Muzeul Naturii și Științei din Denver, conducând expediții în 18 state și 11 țări.

Cercetările lui Johnson se concentrează pe fosilele de plante și pe dispariția dinozaurilor. În 2011, a condus un șantier în Snowmass Village din Colorado, timp în care au fost recuperate părți din peste 50 de schelete mastodonice din epoca de gheață. Este cunoscut pentru articolele sale științifice, cărțile populare, expozițiile muzeale, documentarele și colaborările cu artiști.
(MEDIA EXPRES)