Media Expres

Revista presei -- Data și ora publicării: 03.06.2021 14:18:56

REVISTA PRESEI / 3 iun 2021 /

…
Câţi bani au făcut televiziunile româneşti în 2020. Pro TV a câştigat cel mai mult. Plusuri notabile la Antena 1 şi la Kanal D
DOCUMENT Cum vrea Guvernul să cheltuiască 2,4 miliarde de euro în următorii 10 ani pe digitalizarea serviciilor publice: Ce sisteme IT se pregătesc în Educație, Sănătate, Poliție ori Justiție
DOCUMENT Transformarea digitală prin PNRR: 1,89 miliarde de euro pentru un cloud guvernamental și sisteme publice digitale / 8,5 milioane cetățeni vor avea cartea de identitate electronica
Cristian Mungiu, preşedintele juriului „Semaine de la Critique” la Festivalul de Film de la Cannes
Mihai Șora, amenințat cu procese de Dan Voiculescu / Filozoful a scris că fondatorul Antenelor este ”turnător cu ifose de intelectual” după ce a publicat la Editura Academiei / Voiculescu, ajutat cu un referat de Isărescu
Acţiunile AMC Entertainment Holdings au crescut miercuri cu peste 40%
Românii sub barosul Big Brother
Cîţu: În şedinţa de Guvern, vom aproba foaia de parcurs a digitalizării României pentru următorii 10 ani
Meciul naţionalei olimpice a României cu Mexic din cantonamentul din Spania, transmis de Prima TV
Grupul de lobby The European Consumer Organisation susţine un caz antitrust al UE împotriva Apple referitor la streamingul musical
HBO Max a lansat o versiune mai ieftină, dar cu reclame
Traficul de internet fix, în creștere cu 51%, în 2020. Veniturile sectorului telecom s-au majorat cu 1%
Dante International, grupul care deţine eMAG şi Fashion Days, afaceri de 1,3 miliarde de euro în 2020, plus 40%: „Estimăm în continuare creşteri de două cifre procentuale“.
Piaţa de smartphone-uri second-hand este în creştere: un nou jucător mizează pe achiziţia a 10.000 de telefoane într-un an
Sectorul telecom a avut o contribuţie de 1,6% în PIB în 2020. Ce cotă de piaţă au avut Orange, Vodafone, Telekom şi Digi
Rabla pentru electrocasnice 2021: Mâine începe etapa a doua cu vouchere pentru laptopuri, tablete și televizoare
UPDATE. Totul despre formatul SuperStar România, noul show al Pro TV

…
Câţi bani au făcut televiziunile româneşti în 2020. Pro TV a câştigat cel mai mult. Plusuri notabile la Antena 1 şi la Kanal D
Câţi bani au câştigat televiziunile în pandemie? Într-un an 2020 total atipic pentru economia românească, televiziunile româneşti au scăzut? Nicidecum. Cele mai multe au avut cifre de afaceri în creştere. Foarte puţine au afaceri mai mici în pandemie. România TV, de exemplu, este unul dintre canalele care au scăzut la capitolul încasări. A scăzut, dar este în continuare pe profit. Cel puţin aşa arată bilanţul companiilor de media pe anul 2020, publicate recent pe site-ul Ministerului de Finanţe. BANI PENTRU PRESĂ. De notat că, în 2020, posturile TV au primit de la stat, în total, pentru campaniile de prevenire a Covid, 15 milioane de euro. Cel mai mult au încasat Antenele (aproape cinci milioane), Pro TV (patru milioane) şi Kanal D (aproape trei milioane). Televiziunile şi afacerilor lor anul trecut, în continuare: PRO TV. Pro TV e lider şi în audienţe, dar şi la capitolul cifre de afaceri. Compania Pro TV SRL, care operează atât televiziunea Pro TV, Pro 2, Pro X, Pro Gold şi Pro Cinema, a avut anul trecut afaceri de peste 168,2 milioane de euro, în uşoară creştere faţă de 2019. Pro TV SRL este de departe compania de media, cu cea mai mare cifră de afaceri, la o distanţă confortabilă de trustul concurent, Antena Group. Pro TV a stat bine şi la capitolul profit: 51,4 milioane de euro, în scădere uşoară faţă de anul 2019. ANTENA 1. Trustul familiei Voiculescu a avut un 2020 foarte bun. Compania Antena Group - care operează Antena 1, Antena Stars, Happy Channel, ZU TV - se apropie de suta de milioane de euro, cifră de afaceri, în creştere faţă de 2019. Creştere importantă şi a profitului: 34,8 milioane de euro a fost profitul Antena Group, faţă de 21,7 milioane de euro în 2019. KANAL D. Şi compania Dogan Media, care operează Kanal D şi Radio Impuls, a avut un an profitabil. Turcii au făcut, anul trecut, în România afaceri de aproape 45 de milioane de euro. Profitul Kanal D a fost de 14 milioane de euro, în 2020, dublu faţă de 2019. ANTENA 3. Postul de ştiri al Intact a avut o scădere a veniturilor în 2020. Compania familiei Voiculescu a raportat afaceri de 16,6 milioane de euro. Cu toate acestea, profitul a fost peste 2019, televiziunea de ştiri apropiindu-se de trei milioane de euro.
DIGI 24. Canalul de ştiri al RCS a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 14,9 milioane de euro şi 3,7 milioane de euro profit. 2020 este primul an întreg când Digi24 a fost operat de Campus Media TV. Amintim că până în 2019 televiziunea de ştiri era parte din RCS&RDS, însă în vara lui 2019 societatea a primit aprobarea CNA ca televiziunea să fie mutată pe o altă firmă, Campus Media TV. Romania TV a raportat anul trecut afaceri de 11,2 milioane de euro. Dintre toate televiziunile de ştiri, Romania TV a avut cel mai mare profit – 4,3 milioane de euro. O cifră de afaceri notabilă şi la Clever Media Network, companie care are în portofoliu posturile Prima TV, Look şi Profit News: aproape 40 de milioane de euro. Paginademedia.ro a întrebat ce anume a generat cifra de afaceri - publicitate, încasări de la cablişti, drepturi de difuzare - dar oficialii companiei nu au oferit un răspuns.
https://www.paginademedia.ro/stiri-media/cifre-de-afaceri-televiziuni-2020-20229594

DOCUMENT Cum vrea Guvernul să cheltuiască 2,4 miliarde de euro în următorii 10 ani pe digitalizarea serviciilor publice: Ce sisteme IT se pregătesc în Educație, Sănătate, Poliție ori Justiție
Guvernul propune cheltuirea a aproximativ 2,4 miliarde de euro în următorii 10 ani pentru digitalizarea serviciilor publice, capitol la care România se află pe ultimul loc în UE, potrivit unui document de strategie care va fi adoptat joi de Executiv. Dincolo de crearea unui cloud guvernamental, pentru care Guvernul tocmai a alocat 500 milioane euro finanțare din PNRR, strategia vizează și dezvoltarea sistemelor informatice critice și a altor sisteme IT din sectoare cheie precum Educație, Sănătate, Cultură, Justiție, Poliție. Guvernul se pregătește să adopte joi un document de politică publică în domeniul de e-guvernare care se vrea "foaia de parcurs a digitalizării României pentru următorii 10 ani", potrivit premierului Florin Cîțu. De fapt este vorba de strategia scoasă în dezbatere publică în octombrie 2020 de Guvernul PNL, condus de Ludovic Orban, document de 200 de pagini realizat de firma de consultanță Ernst & Young contra sumei de peste 862.000 de lei (TVA inclus), strategie care a integrat practic observațiile primite între timp. Documentul de strategie prezintă principalele probleme IT din administrația publică și propune o listă de 14 măsuri de soluționare a acestor deficiențe. Măsurile vizează promovarea unor servicii bazate pe principiul "doar o singură dată", respectiv creșterea numărului de cazuri în care administrațiile publice refolosesc informațiile electronice despre cetățeni sau întreprinderi pe care le dețin deja fără a le solicita din nou. Costul estimat pentru implementarea tuturor acestor măsuri ar fi de aproximativ 2,4 miliarde de euro în următorii 10 ani. Pe de altă parte, birocrația care ar fi eliminată ar duce la economii de 1,8 miliarde de euro și la investiții străine de 2,3 miliarde euro în 10 ani. Nu vom mai repeta lista problemelor și a celor 14 măsuri de soluționare propuse, pentru că sunt aceleași.
https://economie.hotnews.ro/stiri-telecom-24836067-document-cum-vrea-guvernul-cheltuiasca-2-4-miliarde-euro-urmatorii-10-ani-digitalizarea-serviciilor-publice-sisteme-pregatesc-educatie-sanatate-politie-ori-justitie.htm

DOCUMENT Transformarea digitală prin PNRR: 1,89 miliarde de euro pentru un cloud guvernamental și sisteme publice digitale / 8,5 milioane cetățeni vor avea cartea de identitate electronica
Toate ministerele și agențiile guvernamentale vor fi unite într-o singură rețea și o singură bază de date interoperabilă prin intermediul unui cloud guvernamental, pentru care se vor aloca 500 milioane de euro, se arată în varianta finală a PNRR. 8,5 milioane de cetățeni ar urma să aibă acces la cartea electronică de identitate, proiect pentru care este alocată suma de 198 milioane de euro, iar pentru e-sănătate și telemedicină sunt alocate 400 milioane de euro. Pilonul II din PNRR - Transformarea Digitală - are drept componentă – Cloud guvernamental și sisteme publice digitale și propune 4 reforme și 19 investiții, iar bugetul total alocat este de 1,89 miliarde euro. Reformele asumate sunt următoarele: 1. Dezvoltarea și implementarea unui cadru unitar pentru definirea arhitecturii unui sistem de tip cloud guvernamental, a principalelor servicii livrate de către acesta, a componentelor sale de infrastructură și guvernanță, inclusiv proiectarea, implementarea și operarea acestui tip de sistem care să permită interconectarea sistemelor digitale din administrația publică printr-o abordare standardizată și livrarea de servicii digitale de înaltă calitate către cetățeni, firme și alte autorități publice. 2. Alinierea strategiei naționale în domeniul conectivității digitale la legislația europeană prin măsuri specifice pentru atingerea obiectivelor de conectivitate UE 2025 si stimularea investițiilor private pentru dezvoltarea rețelelor de foarte mare capacitate cu acoperire largă națională, inclusiv în corelație cu rețelele de transport, respectiv zonele de interes de mediu, prin eliminarea barierelor din cadrul normativ în vigoare. 3. Creșterea arealului de protecție și asigurarea securității cibernetice a entităților publice și private care dețin infrastructuri cu valențe critice 4. Creșterea competentelor digitale pentru exercitarea funcției publice și educație digitală pe parcursul vieții pentru cetățeni.
https://economie.hotnews.ro/stiri-telecom-24834900-transformare-digitala-pnrr-cloud-guvernamental-sistem-5g-internet-sate-cartea-electronica-identitate.htm

Cristian Mungiu, preşedintele juriului „Semaine de la Critique” la Festivalul de Film de la Cannes
Cineastul Cristian Mungiu va prezida juriul secţiunii Semaine de la Critique din cadrul Festivalului de Film de la Cannes 2021, care va avea loc între 7 şi 15 iulie, se arată pe site-ul organizatorilor. „La Semaine de la Critique este încântat să anunțe că regizorul român Cristian Mungiu, a cărui remarcabilă carieră este strâns legată de Festivalul de Film de la Cannes, va fi președintele juriului celei de-a 60-a ediții”, au anunţat organizatorii, miercuri, 2 iunie. Cristian Mungiu va acorda Marele Premiu Nespresso pentru cel mai bun lungmetraj, Premiul Louis Roederer Foundation Rising Star pentru cel mai bun actor sau actriță și Premiul Leitz Cine Discovery pentru cel mai bun scurtmetraj. Semaine de la Critique va avea loc la Cannes între 7 şi 15 iulie, iar selecția de film pentru ediția cu numărul 60 a „Semaine de la Critique” va fi dezvăluită pe 7 iunie, mai spun organizatorii.
https://www.libertatea.ro/entertainment/cristian-mungiu-presedintele-juriului-semaine-la-critique-de-la-cannes-2021-3582037

Mihai Șora, amenințat cu procese de Dan Voiculescu / Filozoful a scris că fondatorul Antenelor este ”turnător cu ifose de intelectual” după ce a publicat la Editura Academiei / Voiculescu, ajutat cu un referat de Isărescu
Fondatorul Antenelor, Dan Voiculescu, l-a amenințat cu procese pe Mihai Șora și i-a cerut să șteargă postările referitoare la el, după ce filozoful l-a făcut ”turnător cu ifose de intelectual” în urma publicării unei cărți la Editura Academiei Române. Informația a fost publicată de Cătălin Teniță pe Facebook și confirmată pentru G4Media.ro de familia Șora. Newsweek.ro a dezvăluit că Guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, care e și membru al Academiei Române, a semnat unul dintre cele două referate care au făcut posibil ca Editura Academiei să publice cartea lui Dan Voiculescu. Mihai Șora a revenit miercuri seară cu o postare pe Facebook, cu trimitere clară la legăturile cu securitatea ale lui Isărescu și Voiculescu: ”Ați învățat la școală despre Manole și Ana, Felix și Otilia… Realitatea este alta: Manole și Felix.Restul e literatură”. https://www.g4media.ro/mihai-sora-amenintat-cu-procese-de-dan-voiculescu-filozoful-a-scris-ca-fondatorul-antenelor-este-turnator-cu-aere-de-intelectual-dupa-ce-a-publicat-la-editura-academiei-voicules.html

Acţiunile AMC Entertainment Holdings au crescut miercuri cu peste 40%
Acţiunile companiei americane AMC Entertainment Holdings, care gestionează cea mai mare reţea de cinematografe din lume, au crescut miercuri la un nou maxim record. Titlurile AMC au urcat cu 47%, la 47,25 de dolari pe unitate, iar valoarea de piaţă a companiei a crescut la peste 19 miliarde de dolari, potrivit Reuters. Acţiunile AMC au urcat în acest an cu aproape 2000%, de la circa 2 dolari pe unitate, la sfârşitul anului trecut, la peste 40 de dolari în prezent. Valorile au depășit evoluția retailerului de jocuri video GameStop, a cărui capitalizare a depăşit recent 18 miliarde de dolari. Acţiunile GameStop au scăzut miercuri cu circa 1%. Creşterea acţiunilor AMC a avut loc la o zi după ce fondul de hedging Mudrick Capital a vândut o participaţie de 230 de milioane de dolari la companie, la scurt timp după ce a cumpărat-o. Fondul a afirmat că AMC este supraevaluată, potrivit unei surse apropiate situaţiei.
https://www.forbes.ro/actiunile-amc-entertainment-holdings-au-crescut-miercuri-cu-peste-40-217136

Românii sub barosul Big Brother
Începând din 2017, sistemul merge uns. Absolut toți românii pot fi supravegheați fără niciun fel de aprobare din partea judecătorilor, prin sistemul Big Brother, respins de Parlament, dar totuși implementat în mod ilegal de către Serviciul Român de Informații. Cu complicitatea Casei de Sănătate. Pe bani europeni. Prin înșelarea Bruxelles-ului și Marii Britanii. Românii sunt nu numai supravegheați, dar pot fi oricând șantajați. Și nu avem niciun fel de garanție că la acest sistem nu are acces și vreun alt serviciu de informații străin. Care poate fi partener sau poate fi un serviciu ostil.
Ceea ce urmează să detaliez nu face parte din vreun scenariu science fiction. Sistemul Big Brother înseamnă un ansamblu interconectat de sisteme informatice, prin care pot fi obținute în timp real date despre toate persoanele. Dacă vă amintiți, George Maior, când conducea Serviciul Român de Informații, și-a permis să-i amenințe pe parlamentarii care nu au acceptat legalizarea sistemului Big Brother. După care unii dintre ei, nu puțini, au înfundat pușcăria. Și totuși, sub pretextul că SRI protejează toate datele informatice, acest sistem a fost conceput și implementat. În prezent, toate datele cât de cât relevante legate de o persoană, inclusiv informațiile legate de sănătate a acesteia sau de relațiile intime și celelalte componente ale vieții personale, sunt accesibile Serviciului Român de Informații și pot fi în orice moment utilizate, inclusiv în scop de șantaj. Și, mai mult decât atât. Prin Big Brother, SRI controlează și celelalte servicii secrete, și Armata, și Ministerul de Interne, practic absolut toate componentele statului.
Cine sunt artizanii acestei grozăvii? Din partea SRI, sunt George Maior, Florian Coldea, generalul Zamfir și pupilul acestuia, generalul Gabriel Stătescu, care, sub aspect tehnic, a pus a punct întreg sistemul. Colaboratorii apropiați, cei care au executat sarcinile de natură tehnică, în baza unor caiete de sarcini scrise, atenție, de ofițeri SRI detașați la Casa de Sănătate – afirmația este probată prin semnăturile olografe ale acestora – au fost SIVECO, prin intermediul faimoasei doamne Irina Socol și Hewlett-Packard, prin intermediul lui Radu Enache, cunoscuți din mai multe dosare de răsunet drept denunțători de profesie. Big Brother nu putea fi implementat fără complicitatea Casei de Sănătate. Fostul președinte al Casei de Sănătate, Lucian Duță, s-a autodetonat ieri, acordându-i un interviu Ancăi Alexandrescu la Realitatea Plus, și a relatat cu subiect și predicat ceea ce s-a întâmplat, recunoscându-și propria implicare.
La baza sistemului Big Brother au stat două proiecte: SLL Analytics şi SLL Infrastructură. Pentru ca acestea să fie implementate și să funcționeze, a fost necesară achiziționarea pe bani grei a unui motor de căutare dintre cele mai performante din lume. Marea Britanie a oferit acest motor de căutare în schimbul unei sume consistente de bani, dată de Uniunea Europeană într-un alt scop, cel al implementării cardului de sănătate și a unui angajament ferm al Guvernului României cum că, în viitor, întreg sistemul va fi controlat civil. Adică de o autoritate guvernamentală. Sub această condiție au și fost livrați banii de către Uniunea Europeană Nici până azi acest sistem, transformat ilegal într-un sistem Big Brother, nu a ajuns să fie controlat de vreo autoritate civilă. Și cu atât mai puțin de către Parlamentul României.
Pentru a se putea ajunge în modul cel mai eficient la controlul întregii populații, la controlul tuturor celorlalte servicii secrete și instituții de forță, la controlul tuturor oamenilor politici și a tuturor reprezentanților guvernamentali, Serviciul Român de Informații a recurs la Casa de Sănătate. Casa de Sănătate, la rândul ei, se afla în fața a două provocări. Pentru a veni în întâmpinarea tuturor pacienților și potențialilor pacienți din întreaga țară, și pentru a diminua uriașele fraude din sistemul de sănătate, a ajuns la concluzia că este indispensabilă implementarea în România a cardului de sănătate. Mult timp s-a crezut că acest card de sănătate, care acum trebuie reînnoit, pentru că s-a dovedt că nu funcționează prea bine, este opera STS. S-a dovedit a fi o informație falsă. În realitate este opera SRI, realizată prin intermediul celor două mari societăți IT pe care le-am nominalizat mai sus, aflate sub controlul Serviciului Român de Informații. Casa de Sănătate, așa cum mărturisește astăzi Lucian Duță, a acceptat compromisul cu Serviciul Român de Informații, cu care a colaborat permanent la vârf, din două motive. Pentru a implementa cardul de sănătate și pentru a diminua astfel corupția și în schimbul susținerii de către SRI a așa-numitei taxe clawback, prin care industria farma, care culcase la pământ bugetul Casei de Sănătate, a putut fi taxată. Acceptând acest compromis, Lucian Duță nu a fost de la bun început conștient că își creează simultan două categorii de dușmani extrem de puternici, care urmau să acționeze împotriva lui: industria farma și mafia din Sănătate. Astăzi mărturisește, ca să vă dau un singur exemplu, cum ambasadorul Mark Gitenstein al Statelor Unite la București l-a invitat în clădirea ambasadei pentru a încerca să medieze o înțelegere între el și reprezentanții industriei farma. În Statele Unite, un asemenea demers se cheamă lobby. Dacă s-ar fi desfășurat în afara ambasadei, se numea trafic de influență. Am închis paranteza.
Atunci când sistemul era pe cale de a fi implementat, atât George Maior cât și Florian Coldea l-au felicitat pe Lucian Duță și i-au mulțumit, spunând că și-a adus una dintre contribuțiile majore la succesul activității Serviciului Român de Informații.
Acestea sunt, pe scurt, informațiile disponibile în acest moment. Mai adăugm doar faptul că, în cele din urmă, pentru Lucian Duță, sabia lui Damocles a căzut. Cei afectați de cardul de sănătate au acționat în mod eficient, fără ca Traian Băsescu, care era la curent cu ce se petrece, sau Serviciul Român de Informații, care era principalul beneficiar, să fi putut interveni. În urma declarațiilor făcute la acea dată sub anonimat de cei doi faimoși denunțători pe care i-am nominalizat mai sus, Lucian Duță a primit în primă instanță o condamnare de șapte ani de închisoare, invocându-se fapte de corupție, care în realitate nu se regăsesc în dosarul penal. Protectorii săi nu au mai putut interveni. Pentru că Traian Băsescu nu a mai fost președinte. Pentru că George Maior a fost aruncat pe horn departe, la Washington, în calitate de ambasador. Pentru că Florian Coldea a ajuns profesor de etică la Academia de Informații. Iar Eduard Hellvig, care a preluat conducerea SRI, nu a fost deloc interesat să-l protejeze pe Lucian Duță, deși, cinstit vorbind, încă din 2017, din momentul în care sistemul Big Brother a devenit pe deplin funcțional, Serviciul Român de Informații beneficiază în mod ilegal de toate avantajele acestui sistem informatic integrat. Mâine, Lucian Duță ar putea primi o condamnare definitivă. Presupun că din acest motiv a decis să iasă public, să spună adevărul și, astfel, să se autodetoneze.
Cred că din acest moment, dacă acest stat este cât de cât normal la cap, acest uriaș scandal ar trebui întors pe toate fețele de întreaga clasă politică, iar Justiția ar trebui să cerceteze cele afirmate de Duță și să declanșeze cuvenitele anchete. Cât privește Marea Britanie și Uniunea Europeană, care au fost trase pe sfoară, aceste entități ar trebui la rândul lor să ia o poziție fermă împotriva autorităților responsabile ale statului român.
P.S.: Și, atenție, era să uit: împotriva succesorului lui Lucian Duță la conducerea Casei de Sănătate, respectiv Cristian Bușoi, în prezent parlamentar UE, s-au formulat plângeri asemănătoare în aceleași două denunțuri, dar fără ca împotriva acestuia să se fi pus în mișcare vreo anchetă penală. Ciudat, nu?
https://inpolitics.ro/romanii-sub-barosul-big-brother_18448970.html

Cîţu: În şedinţa de Guvern, vom aproba foaia de parcurs a digitalizării României pentru următorii 10 ani
Premierul Florin Cîţu anunţă că în şedinţa de Guvern de joi va fi adoptat un "document de politică publică" în domeniul e-guvernării, care va constitui foaia de parcurs a digitalizării României pentru următorii 10 ani. "Vom aloca fondurile necesare pentru transformarea digitală a României", afirmă el. "Simplu, rapid şi în doar câteva click-uri. Aşa va decurge interacţiunea cu instituţiile statului! Acesta este mesajul pe care l-am transmis la prima reuniune a Comitetului pentru e-guvernare şi reducerea birocraţiei", a afirmat Florin Cîţu, miercuri seară, într-o postare pe Facebook. El a adăugat că în şedinţa de Guvern de joi va fi aprobat un document de politică publică în domeniul e-guvernării. "Nu mai avem timp de pierdut. Mâine, în şedinţa de Guvern, vom aproba un document de politică publică în domeniul e-guvernării, ce va constitui foaia de parcurs a digitalizării României pentru următorii 10 ani. Proiectul e-guvernare are toată susţinerea Guvernului şi a mea, ca prim-ministru. Vom aloca fondurile necesare pentru transformarea digitală a României", a explicat Cîţu.
https://adevarul.ro/news/politica/citu-maine-sedinta-guvern-vom-aproba-foaia-parcurs-digitalizarii-romaniei-urmatorii-10-ani-1_60b821a55163ec4271b37b20/index.html

Meciul naţionalei olimpice a României cu Mexic din cantonamentul din Spania, transmis de Prima TV
Naţionala olimpică de fotbal a României va înfrunta Mexicul, în pregătirea Jocurilor Olimpice din această vară, sâmbătă 5 iunie, de la ora 21.00, iar meciul va fi transmis în exclusivitate pe Prima TV. "Tricolorii" vor juca atât meciurile de pregătire cât şi pe cele de la Tokyo în tricourile alese de fani, iar Prima TV va transmite în direct şi în exclusivitate partidele de pregătire din Spania. Meciul cu Mexic este primul în care jucătorii români vor evolua în tricoul creat împreună cu suporterii. România va întâlni Mexic, sâmbătă 5 iunie, de la ora 21:00, şi Australia, marţi 8 iunie, de la ora 21:00, în exclusivitate pe Prima TV, potrivit unui comunicat transmis News.ro.
https://www.news.ro/sport/meciul-nationalei-olimpice-a-romaniei-cu-mexic-din-cantonamentul-din-spania-transmis-de-prima-tv-1922401903062021061120229575

Grupul de lobby The European Consumer Organisation susţine un caz antitrust al UE împotriva Apple referitor la streamingul musical
Grupul de lobby The European Consumer Organisation (BEUC) susţine un caz antitrust al Uniunii Europene împotriva Apple, în care compania americană este acuzată că distorsionează concurenţa pe piaţa streamingului muzical, transmite Reuters. Comisia Europeană a înregistrat primele acuzaţii antitrust împotriva Apple în luna aprilie, în urma unei plângeri făcute de compania de streaming Spotify. Apple a respins acuzaţiile UE, afirmând că App Store a facilitat ca Spotify să devină cel mai mare serviciu de streaming muzical pe bază de abonament din lume.
https://www.news.ro/economic/grupul-de-lobby-the-european-consumer-organisation-sustine-un-caz-antitrust-al-ue-impotriva-apple-referitor-la-streamingul-muzical-1922401403002021060820229008
HBO Max a lansat o versiune mai ieftină, dar cu reclame
La un an după lansarea HBO Max, serviciul american de streaming începe să ofere o versiune cu reclame, care costă mai puţin decât varianta iniţială. HBO Max şi-a lansat versiunea cu reclame, anunţată oficială cu câteva luni înainte. Aceasta este disponibilă în Statele Unite pentru 10 dolari pe lună. Faţă de varianta iniţială, lipsită de reclame, noua versiune costă cu 5 dolari mai puţin. În acelaşi timp, HBO derulează şi o promoţie, care reduce preţul cu 15% pentru cei care-l plătesc anticipat pe un an întreg.
https://www.news.ro/economic/hbo-max-a-lansat-o-versiune-mai-ieftina-dar-cu-reclame-1922400103002021060820229253

Traficul de internet fix, în creștere cu 51%, în 2020. Veniturile sectorului telecom s-au majorat cu 1%
Traficul de internet fix din România a înregistrat, anul trecut, o creștere cu 51%, în timp ce, în cazul internetului mobil, s-a consemnat un salt de 30%, pe o piață telecom în care veniturile s-au majorat cu 1%, de la an la an, arată datele statistice publicate de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM). Potrivit sursei citate, la nivel național, existau 5,7 milioane de conexiuni la internet fix, la sfârșitul anului 2020, în creștere anuală cu 8%. Din numărul total de conexiuni, 4,5 milioane (aproape 80%) reprezentau conexiuni de foarte mare viteză (peste 100 Mbps), scrie Agerpres. În marja creșterii cu 51% a traficului total de internet fix, raportată în 2020, traficul mediu lunar de internet fix/locuitor a fost de 44 GB/lună. La nivel național, în medie, șapte din zece gospodării dețin o conexiune de internet fix, iar împărțit pe segmente acest lucru se traduce astfel: opt din zece gospodării urbane și șase din zece gospodării rurale. Pe parcursul anului trecut, acest decalaj s-a redus, ritmul de creștere al numărului de conexiuni din rural (+16%) fiind mult peste cel din urban (+4%). În funcție de numărul de conexiuni la internet fix înregistrat la sfârșitul anului anterior, RCS&RDS avea o cotă de piață de 59%, Grupul Telekom - de 19%, iar ceilalți furnizori însumau 22% din total piață.
https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/it-c/traficul-de-internet-fix-in-crestere-cu-51-in-2020-veniturile-sectorului-telecom-s-au-majorat-cu-1-20228518

Dante International, grupul care deţine eMAG şi Fashion Days, afaceri de 1,3 miliarde de euro în 2020, plus 40%: „Estimăm în continuare creşteri de două cifre procentuale“.
eMAG România a ajuns la afaceri de 5,42 mld. lei (1,1 mld. euro) la finalul anului 2020

Compania Dante International, care administrează businessurile eMAG şi Fashion Days în România, Bulgaria şi Ungaria, a ajuns la venituri totale de 6,72 miliarde de lei (1,3 mld. euro) la finalul anului 2020, înregistrând o creştere de peste 40% comparativ cu anul precedent, când afacerile s-au situat la 4,55 mld. lei (924 milioane de euro). „În 2018, cifra de afaceri a Dante International a ajuns la 4,23 mld. lei (859 mil. euro), în 2019 a fost de 4,55 mld. lei, iar în 2020, a fost de 6,72 mld. lei. Comerţul online se află pe un trend ascendent, care estimăm că va creşte şi anul acesta. Avem planuri ambiţioase care se vor reflecta şi în rezultate. Estimăm în continuare creşteri de două cifre procentuale“, a spus pentru ZF Tudor Manea, CEO al retailerului online eMAG.
https://www.zf.ro/business-hi-tech/dante-international-grupul-detine-emag-fashion-days-afaceri-1-3-20116000
Piaţa de smartphone-uri second-hand este în creştere: un nou jucător mizează pe achiziţia a 10.000 de telefoane într-un an
Compania Service Return, care gestionează door to door procesele de service şi retur de peste opt ani, a lansat recent platforma BuyBack.ro prin care cumpără telefoane mobile uzate, ţinta sa fiind de a rula aprox. 10.000 de telefoane în primul an de funcţionare a serviciului, urmând ca anul viitor numărul acestora să se tripleze. „BuyBack.ro este un serviciu foarte util, care acoperă nevoia vânzării telefoanelelor mobile uzate printr-un proces profesionist. Astfel, experienţa de vânzare este complet schimbată faţă de cea pe care o oferă în prezent site-urile de anunţuri. Utilizatorii noştri îşi pot vinde rapid telefonul mobil pe care nu îl mai folosesc, beneficiind de o estimare corectă a preţului, dar şi de plată într-un timp foarte scurt, doar o zi. Mai mult, colectarea şi evaluarea telefonului sunt gratuite, neimplicând niciun cost din partea acestuia. Printr-un proces foarte simplu, aceştia oferă şansa telefonului lor să fie reciclat corect sau refolosit de altcineva, contribuind la o economie circulară. În viitor, avem în plan extinderea serviciului şi pentru alte categorii de produse precum tablete, laptopuri sau console de gaming”, a declarat Alin Bozga, manager BuyBack.ro. Platforma acceptă telefoane mobile folosite de la nouă dintre cele mai populare branduri, în diverse modele apărute în ultimii 3-5 ani.
https://www.zf.ro/business-hi-tech/piata-de-smartphone-uri-second-hand-este-in-crestere-un-nou-jucator-20116018

Sectorul telecom a avut o contribuţie de 1,6% în PIB în 2020. Ce cotă de piaţă au avut Orange, Vodafone, Telekom şi Digi
Ponderea în PIB a veniturilor anuale din furnizarea de rețele și servicii de comunicații electronice a ajuns anul trecut la 1,6%. Veniturile din sectorul telecom au inregistrat o usoara crestere anuala de 1%, ajungand la 16,7 miliarde de lei (peste 3,4 miliarde de euro), potrivit unui raport al ANCOM. În 2019, ponderea la PIB a fost de 1,56%, în timp ce în 2018 a fost de 1,69%. În funcţie de veniturile obţinute în 2020, Orange avea o cotă de piaţă de 25,2%, Vodafone 24,4%, Grupul Telekom 24%, ceilalţi furnizori însumând 26,4%. În 2019, Orange a avut o cotă de piaţă de 26,5%, Vodafone – 24%, Telekom – 23,9%. În funcţie de traficul total de voce (exclusiv roaming), liderul pieţei a fost anul trecut tot Orange – 40,8%, urmat de Vodafone – 27,4%, Digi – 16%. În funcţie de numărul de SMS-uri, clasamentul este condus de Orange, Vodafone şi pe locul trei – Telekom.
https://www.economica.net/sectorul-telecom-contributie-pib-2020-cota-de-piata-orange-vodafone-telekom-digi_514400.html

Rabla pentru electrocasnice 2021: Mâine începe etapa a doua cu vouchere pentru laptopuri, tablete și televizoare
RABLA ELECTROCASNICE - Mâine, 4 mai, începe a doua etapă a Programului guvernamental Rabla pentru Electrocasnice, în care cei care și-au făcut cont pot descărca vouchere pentru achiziția de televizoare, laptopuri și tablete. Bugetul alocat este în valoare de 30 de milioane de lei. RABLA ELECTROCASNICE 2021– ETAPA VOUCHERELOR: Românii care s-au înscris deja în Prgramul Rabla pentru Electrocasnice prin crearea unui cont în aplicația găzduită de website-ul Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) vor putea, începând de mâine, 4 mai, ora 10:00, să genereze voucherele ce le va asigura o reducere de până la 400 de lei la achiziția de televizoare, laptopuri și tablete. Pot participa la a doua etapă inclusiv cei care au fost validați în prima etapă a programului și și-au folosit voucherul pentru achiziția de aparate frigorifice sau/și mașini de spălat vase/rufe. Condiția este să dea la schimb un echipament vechi astfel: Pentru achiziția unui laptop sau a unei tablete, se va putea da la schimb fie un echipament de tip calculator personal, compus din unitate centrală şi monitor, fie un alt echipament din program, respectiv mașina de spălat vase/rufe, aparat de aer condiționat, frigidere, televizoare sau aspiratoare.
https://www.economica.net/rabla-electrocasnice-televizor-laptop-tableta-cum-te-poti-inscrie-voucher-rabla-electrocasnice-televizor-laptop-tableta_514554.html

UPDATE. Totul despre formatul SuperStar România, noul show al Pro TV
Într-o versiune anterioară, articolul de faţă conţinea mai multe informaţii preluate de pe site-ul protv.ro (site-ul oficial al emisiunii). Ulterior, oficialii postului au explicat, pentru Paginademedia.ro, că „dintr-o eroare” informaţiile de pe site-ul lor nu corespund cu felul în care va arăta formatul SuperStar la noi în ţară. Articolul iniţial, din care şi Paginademedia.ro a preluat, a fost scos de pe protv.ro. Pro TV oferă detalii despre formatul emisiunii SuperStar România, care se va vedea în grila televiziunii din toamnă. Formatul este următorul (via protv.ro): - În primă fază, cea a preselecţiilor, juraţii competiţiei (încă nu sunt anunţaţi) testează concurenţii şi cei care reuşesc să îi impresioneze merg mai departe. Iniţial, articolul de pe site-ul Pro TV menţiona că: „A doua fază a competiţiei aduce galele live în care poate vota publicul. Concurenţii vor interpreta câte o melodie în faţa juraţilor, iar la finalul fiecărei gale săptămânale va fi eliminat un concurent de către public. Procesul se repetă până când rămân doar doi concurenţi în competiţie.” „Cei doi finalişti se vor duela în marea finală, acolo unde „vor fi supuşi mai multor provocări muzicale”, spun cei de la Pro TV. Tot publicul va decide cine va câştiga competiţia.”
https://www.paginademedia.ro/stiri-media/super-star-romania-format-emisiune-pro-tv-20228455
(MEDIA EXPRES)