Media Expres

Autorităţi -- Data și ora publicării: 13.07.2018 14:46:58

OUG-MODIFICAREA LEGII-504/2002 / Guvernul modifică legea audiovizualului prin ordonanță de urgență în favoarea companiei de stat SNRc

București (MEDIA EXPRES) / 13 iul 2018 / CNA a avizat favorabil, în ședința din 10 iulie, un proiect de ordonanță de urgență având ca scop declarat uniformizarea tratamentului operatorilor de multiplexe digitale terestre cu tratamentul cabliștilor şi al distribuitorilor de televiziune prin satelit și IPTV.

În forma prezentată în ședința publică a CNA, ordonanța de urgență deschide posibilitatea transformării SNRc într-un operator semnificativ de retransmisie TV la nivel național, dar nu rezolvă anomaliile din „piață”, care ar trebui să funcționeze pe principii comerciale transparente, să fie concurențială, indiferentă la tehnologia folosită și să ofere publicului posibilitatea de a alege ce vede, cum vede, când vede, cât vede și, mai ales, cât plătește.

Principalul beneficiar al OUG este, de facto, SNRc (Guvernul, din care face parte Ministerul Comunicațiilor, modifică legea în beneficiul propriu, dat fiind faptul că SNRc este deținută integral de stat prin Ministerul Comunicațiilor!), compania care transmite programele televiziunii publice prin antene digitale terestre pentru aproximativ 90% din populația României, pe circa 84% din teritoriu, dar care a rămas în brațe cu două multiplexe nefolosite din cauza refuzului operatorilor privați de a plăti în plus pentru o distribuție redundantă (în concurență cu cablul și satelitul, de unde unii mai iau și bani).

În fața CNA, la 10 iulie, atât departamentul intern de legislație al instituției, cât și televiziunile private, prin directorul executiv al ARCA, George Chiriță, au criticat modificarea legislativă pentru că instituie un dublu regim juridic în televiziune, companiile din România fiind obligate să obțină licențe audiovizuale digitale terestre de la CNA, în vreme ce străinii vor intra direct, doar pe baza licenței pe care o au în țările de origine.

Ca efect al noii legislații, televiziunile vor intra în distribuție în baza unor negocieri cu compania de stat SNRc sau cu operatorii privați de multiplex. George Chiriță a arătat că frecvențele sunt o resursă limitată a României și, printr-o asemenea modificare legislativă, CNA renunță la decizia de alocare a acestora.

„Problema este diferența dintre retransmitere și emitere. Pentru emitere, în România, se folosește resursa națională de frecvențe", a spus Chiriță. "CNA decide cum se populează aceasta, dar acum CNA renunță la decizia cum se exploatează aceste resurse. Afacerea a fost pornită greșit. La primul caiet de sarcini pentru primul multiplex i-am explicat președintelui ANCOM (Cătălin Marinescu, la vremea respectivă, n.red.) că nu se face retransmisie, ci emisie. Marinescu a înlocuit cu termenul de difuzare, acum șase ani. Caietul de sarcini al primului MUX nu conține cuvântul retransmisie, ci difuzare. Soluția pentru dânșii ar fi să primească în structura de emițătoare care transmit prin primă emisie programele străine, acestea pot veni să ceară licență de emisie în România”, a precizat Chiriţă.

„Radiodifuzorii români nu intră pentru că nu se justifică economic, dar ce se întâmplă dacă se reduc costurile sau le fac zero pentru străini și le mențin pentru operatorii din România?”, s-a întrebat Chiriță.

„Dacă vin fără licență, vin ca programe retransmise. Vor fi obligați să plătească 4% din venituri drepturi de autor. Apare o altă problemă. Cei care vin în cablu vin în virtutea liberei circulații în Europa, dar ca programe retransmise, nu ca emisie din România”, a mai spus Chiriță. „Românii primesc licență, sunt sub supraveghere CNA etc., iar străinii vin în condiții preferențiale”, a adăugat el.

În opinia asociației televiziunilor private, modificarea legislativă „creează o combinație imposibilă în virtutea legislației și a tratatelor internaționale". "Soluția ar fi ca străinii interesați să intre în transmisia digitală cu licențe de la CNA”, iar avizul dat pe modificarea legislativă este unul „cu toate problemele care se generează și sunt probleme de drepturi de autor, de competiție cu canalele românești etc.”, a mai spus ARCA.

Reprezentanții SNRc au explicat, în fața CNA, că modificarea legislativă are două aspecte, pe de o parte pune pe picior de egalitate platformele digitale terestre cu celelalte platforme pe cablu, IPTV şi satelit, iar pe de altă parte este vizată activitatea ANCOM, care nu putea modifica licențele pentru multiplexe acordate prin licitație.

Vicepreședintele CNA, Răsvan Popescu, un susținător al modificării legislative, a spus, în ședința publică din 10 iulie: „Dacă nu dăm posibilitatea canalelor străine să intre pe multiplexuri, nu devin rentabile. OUG rezolvă această problemă”.

SNRc transmite pe primul multiplex integral canalele TVR, iar celelalte multiplexuri naționale, 2 și 4, au o „capacitate adunată” de 40 de programe TV, potrivit declarațiilor reprezentanților SNRc din ședința publică a CNA. Compania de stat va încerca să construiască un model comercial, ca în cazul transmisiei prin cablu sau satelit.

Unul dintre operatorii de multiplexuri locale private a declarat pentru Media Expres, la 13 iulie, că măsura nu va determina, din păcate, străinii să vină să plătească pentru o distribuție digitală terestră în România, nici măcar televiziunile internaționale de știri free-to-air.

Un alt reprezentant al industriei, de data acesta din zona comunicațiilor prin satelit, a declarat pentru Media Expres că modificarea legislativă ar trebui să includă o simplificare a licențierii programelor audiovizuale de către CNA – autoritate care trebuie să certifice doar programele și să fie indiferentă la modalitatea tehnică de distribuție – prin antenă terestră, cablu, satelit sau internet.

Motivația de modificare a legislației cu caracter de urgență are printre argumente decizia TVR de a închide emisia analogică de la 1 mai 2018, fapt care a împiedicat populația săracă, cu televizoare analogice, să mai vadă programele televiziunii publice. De fapt, nemenționat în nota de fundamentare, aceasta a redus semnificativ veniturile SNRc. Deschiderea posibilității ANCOM de a revizui condițiile licenței din MUX 1 pentru emisia programelor publice va genera o scădere cu 60% a cheltuielilor SNRc cu emițătoarele, proiectul în vigoare fiind supradimensionat cu un număr triplu față de cele 228 necesare, de fapt, pentru acoperirea populației, se mai arată în nota de fundamentare.

În concluzie, statul român (prin lanțul format din Guvern, Ministerul Comunicațiilor și compania SNRc) este pe punctul să-și ofere controlul (politic) asupra unei părți semnificative a unui serviciu tehnic, așa cum este distribuția digitală TV terestră.

Alternativa capitalistă, corectă, concurențială și eficientă rămâne în continuare privatizarea SNRc și apoi administrarea comercială, privată a MUX-urilor, cu preluarea emisiei pentru televiziunea publică în regim must-carry, în cadrul legislației deja existente.

Digitalizarea terestră, prin „naționalizarea” frecvențelor aflate în urmă cu câțiva ani, în posesia operatorilor privați, este într-un impas care nu va putea fi depășit prin transformarea companiei de stat într-un concurent tras de păr și cu reguli speciale de joc, aruncat în mijlocul operatorilor privați de cablu, satelit și IPTV.
(MEDIA EXPRES)