Media Expres

Revista presei -- Data și ora publicării: 24.09.2020 12:46:43

REVISTA PRESEI / 24 sep 2020 /

…
Tranzacția Prima TV: Jumătate din bani au fost taxe restante la stat (titlu modificat de Media Expres)
CFR Cluj, duel cu campioana Suediei. Meciul pentru calificarea în play-off-ul Europa League, la două televiziuni (Titlu modificat de Media Expres)
Telekom România a inaugurat două centre de date în Cluj-Napoca în urma unei investiţii de 3,5 milioane de euro
Departamentul de Justiție al SUA a prezentat un proiect de reformă a imunității legale a companiilor din sectorul internetului
Alan Arkin părăseşte serialul „The Kominsky Method”, unde joacă alături de Michael Douglas, înainte de al treilea sezon
"Game of Thrones": HBO confirmă prequelul "House of a Dragon" pentru 2022
Serialul thriller „Lincoln: Colecţionarul de oase”, inspirat de bestsellerul lui Jeffrey Deaver, din octombrie la AXN
O nouă funcţie a Google Maps va afişa câte cazuri de Covid-19 sunt într-o anumită zonă geografică
Acord între Facebook, YouTube şi Twitter şi marii advertiseri privind măsuri de combatere a conţinutului online dăunător
Utilizatorii de Internet sunt dispuși să împartă serviciile de streaming cu persoanele apropiate
Se uită cineva? Aleph News, postul lui Adrian Sârbu, a intrat în măsurători. Primele audiențe
De la Digi24, la Antena 1. Bogdan Ocnaru se alătură echipei Observator, după plecarea de la Digi24
COMUNICAT. Bucuria reîntâlnirii la avanpremiera „Mulan”
Festivalul Filmului Francez începe miercuri; se va desfăşura în 11 oraşe
Anul 2021 va fi foarte probabil anul cu zero producție cinematografică în România

…
Tranzacția Prima TV: Jumătate din bani au fost taxe restante la stat (titlu modificat de Media Expres)
Mare parte din banii dați pentru postul Prima TV au fost, de fapt, taxe restante la stat. Cât, mai exact? Clever Business a cumpărat Prima TV pentru cinci milioane de euro. Jumătate din acești bani (10 milioane de lei) au reprezentat, de fapt, taxele restante la stat acumulate cât postul deținut până la tranzacție de Cristian Burci a fost în insolvență. "Cumpărătorul, Clever Business Transilvania, a plătit direct către bugetul de stat, în numele vânzătorului, toate taxele restante, obținându-se astfel atestatul fiscal cu datorii zero către buget, element necesar pentru aprobarea de către CNA a tranzacției", scrie Profit.ro, publicație din același grup media deținut de Adrian Tomșa, acționar majoritar și membru în boardul Prima TV. Adrian Tomșa, pentru Profit.ro: "Avem răbdare, Prima este un proiect pe termen lung pentru noi. Ne propunem să revenim în topul televiziunilor comerciale din România, în următorii 3 ani. Avem un plan pe care-l vom executa, cu milestone-uri setate la fiecare 6 luni de zile, cu o atenție acordată creșterii și dezvoltării în mediul digital." Reamintim că tranzacția Prima TV a fost finalizată recent, după câțiva ani de discuții și după ce ultimul pas legal - avizul CNA - a fost trecut în urmă cu două săptămâni. Prima TV a trecut la firma SC Clever Business Transilvania SRL. Societatea este deținută de Adrian Tomșa (65%), Maria Nicoară (10%) și Clever Media Network SRL (25%).
https://www.paginademedia.ro/2020/09/tranzactia-prima-tv-jumatate-din-banii-dati-pe-postul-tv-au-fost-taxe-restante-la-stat/

CFR Cluj, duel cu campioana Suediei. Meciul pentru calificarea în play-off-ul Europa League, la două televiziuni (Titlu modificat de Media Expres)
CFR Cluj dispută încă un duel în Europa League. Echipa lui Petrescu o va înfrunta diseară pe campioana Suediei, Djurgarden. Partida se vede la televizor pe două posturi TV: DigiSport 1 și Look Plus, de la ora 20:00. Meciul din turul trei preliminar Europa League se va auzi și la radio, pe Radio România Actualități. Miza duelului este calificarea în play-off-ul competiției europene.
https://www.paginademedia.ro/2020/09/cfr-djurgarden-la-televizor/

Telekom România a inaugurat două centre de date în Cluj-Napoca în urma unei investiţii de 3,5 milioane de euro
Telekom Romania a inaugurat două data centers la Cluj-Napoca, o investiție de 3,5 milioane de euro, după cele patru din București și două din Brașov, şi devene astfel operatorul român cu cea mai extinsă rețea de centre pentru oferirea de servicii de găzduire a datelor (HDC). Cele două centre de date din Cluj-Napoca au o capacitate totală de găzduire de peste 300 de rack-uri. În urma inaugurării centrelor de la Cluj-Napoca, suprafața totală de data room-uri ocupate de cele opt HDC-uri, localizate în trei orașe (București, Brașov și Cluj-Napoca), este de peste 2.000 de metri pătrați. Nivelul de securitate din centrele de date se află la cele mai înalte standarde, accesul făcându-se în baza unui control multifactor, fizic si biometric (prin cititoare de amprente), iar condițiile de mediu sunt ideale, temperatura și umiditatea fiind ținute sub control permanent.
https://www.economica.net/telekom-romania-a-inaugurat-doua-centre-de-date-in-cluj-napoca-in-urma-unei-investitii-de-3-5-milioane-de-euro_190126.html

Departamentul de Justiție al SUA a prezentat un proiect de reformă a imunității legale a companiilor din sectorul internetului
Departamentul de Justiție a prezentat miercuri un proiect de lege pentru reformarea imunității legale de care beneficiază companiile din sectorul internetului și urmează încercării din acest an a președintelui Donald Trump de a înăspri reglementările pentru giganții tehnologici, precum Google și Facebook, transmite Reuters. Propunerea are rolul să limiteze prevederile Secțiunii 230 a Legii privind Decența în Comunicații, care oferă platformelor de tehnologice de tipul Google, divizie a grupului Alphabet, și Facebook protecție față de răspunderea pentru conținutul postat de utilizatori, scrie News.ro.
https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/it-c/departamentul-de-justitie-al-sua-a-prezentat-un-proiect-de-reforma-a-imunitatii-legale-a-companiilor-din-sectorul-internetului-19490682

Alan Arkin părăseşte serialul „The Kominsky Method”, unde joacă alături de Michael Douglas, înainte de al treilea sezon
Actorul Alan Arkin părăseşte serialul „The Kominsky Method”, unde joacă alături de Michael Douglas, înainte de al treilea sezon, care va fi şi ultimul al producţiei Netflix, informează Variety. Surse au declarat că decizia lui Arkin, în vârstă de 86 de ani, de a pleca a fost luată în urmă cu ceva vreme, iar plecarea lui va fi abordată în al treilea sezon. Rolul impresarului Norman Newlande i-a adus lui Arkin câte două nominalizări la premiile Emmy şi la Globurile de Aur. Vestea că el părăseşte producţia a venit după aproximativ trei luni de când a fost anunţat că ea va avea un al treilea sezon, iar la acel moment nu existau indicii că Arkin va renunţa la serialul lui Chuck Lorre.
https://www.news.ro/cultura-media/alan-arkin-paraseste-serialul-the-kominsky-method-unde-joaca-alaturi-de-michael-douglas-inainte-de-al-treilea-sezon-1922401524002020090919490728

"Game of Thrones": HBO confirmă prequelul "House of a Dragon" pentru 2022
În ciuda pandemiei de coronavirus, prequelul serialului HBO de succes "Game of Thrones" va fi gata, aşa cum era prevăzut, în doi ani, a confirmat Casey Bloys, preşedintele HBO, pentru Deadline. Preşedintele canalului de televiziune american a indicat că în prezent este realizată distribuţia. Filmările vor debuta în 2021, iar lansarea va fi la începutul anului 2022 pentru a putea spera la nominalizări pentru premiile Emmy. "House of the Dragon" este inspirat de romanul lui George R.R. Martin "Fire & Blood".
https://www.news.ro/entertainment/game-of-thrones-hbo-confirma-prequelul-house-of-a-dragon-pentru-2022-1922401623002020091719490128

Serialul thriller „Lincoln: Colecţionarul de oase”, inspirat de bestsellerul lui Jeffrey Deaver, din octombrie la AXN
Serialul thriller „Lincoln: Colecţionarul de oase/ Lincoln Rhyme - The Hunt for the Bone Collector”, inspirat de bestsellerul lui Jeffrey Deaver, va avea premiera pe 26 octombrie şi va fi difuzat în fiecare luni, de la ora 22.00, la AXN. Serialul urmăreşte povestea lui Lincoln Rhyme, fost detectiv NYPD şi geniu criminalistic, considerat cel mai bun din branşă până când un accident grav cauzat de un cunoscut criminal în serie, supranumit Colecţionarul de oase, l-a obligat să părăsească munca de teren. Când Amelia Sachs, o tânără ofiţer cu inclinaţii spre zona de profilare, porneşte pe urmele celebrului criminal, Rhyme găseşte în ea un partener pentru acest nou joc de-a şoarecele şi pisica. Neobişnuitul cuplu detectiv îşi uneşte forţele pentru a rezolva cazurile cele mai dificile şi încurcate din New York însă, în acelaşi timp, trebuie să se grăbească pentru a prinde ucigaşului enigmatic, care i-a adus împreună, înainte de a mai apărea noi victime.
https://www.news.ro/cultura-media/serialul-thriller-lincoln-colectionarul-de-oase-inspirat-de-bestsellerul-lui-jeffrey-deaver-din-octombrie-la-axn-video-1922405423002020091319489895

O nouă funcţie a Google Maps va afişa câte cazuri de Covid-19 sunt într-o anumită zonă geografică
Google a anunţat miercuri o nouă funcţie a serviciului Google Maps, care va afişa câte cazuri de Covid-19 sunt într-o anumită zonă geografică, transmite CNBC. Informaţiile vor proveni de la Johns Hopkins, New York Times şi Wikipedia şi vor fi afişate pe o hartă în culori, cu o medie pe şapte zile a noilor cazuri la 100.000 de locuitori, într-o anumită zonă. Harta va fi disponibilă în 220 de ţări şi teritorii. Asta înseamnă că utilizatorii pot folosi Google Maps pentru a vedea stadiul epidemiei de Covid-19 în zona unde se află, ceea ce poate fi de ajutor dacă boala se va răspândi mai rapid în toamnă şi în iarnă. Utilizatorii vor putea vedea şi dacă există o epidemie în creştere într-o anumită zonă înainte de a-şi face planuri de călătorie.
https://www.news.ro/economic/o-noua-functie-a-google-maps-va-afisa-cate-cazuri-de-covid-19-sunt-intr-o-anumita-zona-geografica-1922403724002020090719490537

Acord între Facebook, YouTube şi Twitter şi marii advertiseri privind măsuri de combatere a conţinutului online dăunător
Facebook, YouTube şi Twitter au convenit cu marii advertiseri primele măsuri de combatere a conţinutului online dăunător, în urma boicotului împotriva platformelor de media socială care a avut loc după moartea afro-americanului George Floyd în custodia poliţiei şi demonstraţiile anti-rasism declanşate de aceasta, transmite Reuters. Advertiserii s-au plâns ani de zile că marile compani din sectorul mediei sociale iau prea puţine măsuri pentru a preveni ca reclamele lor să fie afişate alături de conţinut care răspândeşte ura, ştirile false şi alte tipuri de conţinut dăunător. Pe de altă parte, companiile mari de tehnologie vor să arate că iau măsuri, pentru a respinge apelurile pentru reglementarea mai strictă a activităţii lor.
https://www.news.ro/economic/acord-intre-facebook-youtube-si-twitter-si-marii-advertiseri-privind-masuri-de-combatere-a-continutului-online-daunator-1922402524002020090819490548

Utilizatorii de Internet sunt dispuși să împartă serviciile de streaming cu persoanele apropiate
Aproape jumătate (46%) dintre respondenții la un sondaj se simt confortabil să împartă serviciile de streaming cu colegii lor de locuință. Cu toate acestea, aproape o treime (32%) nu sunt siguri cu privire la riscurile potențiale de securitate în ceea ce privește conturile lor, care pot surveni din cauza obiceiurior digitale ale colegilor de apartament. Restricțiile legate de COVID-19 și necesitatea de a rămâne în case au influențat modul în care oamenii abordează serviciile digitale. De exemplu, unele persoane care locuiesc împreună decid să folosească aceleași conturi pentru platformele de divertisment, descoperind lucruri noi despre comportamentul online al celuilalt, arată un raport Kaspersky.
https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/it-c/utilizatorii-de-internet-sunt-dispusi-sa-imparta-serviciile-de-streaming-cu-persoanele-apropiate-19489862

Se uită cineva? Aleph News, postul lui Adrian Sârbu, a intrat în măsurători. Primele audiențe
EXCLUSIV. Televiziunea de știri lansată de Adrian Sârbu a intrat în măsurătorile de audiență. Ce se vede după primele zece zile de cifre pentru Aleph News? Se uită românii la Aleph News la TV? La ce se uită? Noul post de știri, apărut de câteva săptămâni, lansat și fără o campanie de marketing (a fost mai mult "buzz" pe online) are, deocamdată, audiențe care îl plasează în partea de jos a clasamentului. Cifrele se ridică la doar câteva mii de telespectatori în medie pe minut, și asta la emisiunile de vârf. De exemplu, dacă luăm ziua de ieri, cel mai urmărit program este cel realizat de Vlad Craioveanu - Cu ochii pe mine (dat acum de la 20.30, în locul lui Marius Tucă, care a făcut o pauză după ce a fost depistat cu COVID-19). La nivelul întregii țări, la Craioveanu s-au uitat, în medie, 5.000 de telespectatori în fiecare minut. Un alt program cu audiență apropiată a fost, ieri, Știrile de la ora 22.00, cu o medie în jur de 4.000 de telespectatori. În "vârf" mai apare Știu, emisiunea cu Felix Drăghici și Costi Mocanu. A scos mai bine la reluare, de la 22.00 (2.000 de telespectatori), decât la prima difuzare, când s-au uitat în medie cam 1.000 de români în fiecare minut.
https://www.paginademedia.ro/2020/09/audiente-aleph-news-adrian-sarbu/

De la Digi24, la Antena 1. Bogdan Ocnaru se alătură echipei Observator, după plecarea de la Digi24
De la Digi24, la Antena 1. Bogdan Ocnaru, plecat recent de la stația de știri RCS, se va alătura echipei Observator, de la Antena 1. Concret, jurnalistul va intra pe post de la 1 octombrie. Practic, se întoarce în locul de unde a plecat în 2011 pentru Digi24 (când proiectul nici nu se lansase). Ocnaru a spus, pentru Paginademedia.ro: „E locul în care am început să fac știri și locul care m-a făcut să iubesc această meserie. Mai sunt și câțiva oameni în redacție pe care îi știu de ceva vreme și de la care am învățat meserie. O să fiu în continuare reporter și voi acoperi domeniile la care mă pricep”, a punctat jurnalistul. Bogdan Ocnaru, om cu vechime la Digi, și-a anunțat despărțirea de postul de știri pe 13 septembrie. Legat de plecare, el a invocat motive personale.
https://www.paginademedia.ro/2020/09/bogdan-ocnaru-digi24-observator/

COMUNICAT. Bucuria reîntâlnirii la avanpremiera „Mulan”
COMUNICAT. Filmele se văd cel mai bine la cinema. După 6 luni ne-am reîntors cu emoție în sala de cinema de la Cinema City pentru premiera filmului „Mulan”, combinație foarte reușită de acțiune, comedie și poveste de dragoste. COMUNICAT. Filmele se văd cel mai bine la cinema. După 6 luni ne-am reîntors cu emoție în sala de cinema de la Cinema City pentru premiera filmului „Mulan”, combinație foarte reușită de acțiune, comedie și poveste de dragoste. Locul de întâlnire a fost în spațiul exterior de la Starbucks AFI Cotroceni unde invitații au băut cafeaua preferată și s-au fotografiat alături de Mulan. Experiența cinematografică nu putea începe la Cinema City însă fără porția de popcorn și găsirea poziției perfecte în fotoliul confortabil pentru vizionarea filmului. „Ne-am dorit să ne reîntâlnim cu comunitatea noastră din media și social media, cu cei care iubesc filmele și care trăiesc experiența cinematografică cu pasiune și entuziasm. Filmul „Mulan” merita să fie lansat alături de iubitorii de cinema, iar Cinema City a fost o gazdă perfectă,” a declarat Andreea Zidaru, General Manager Forum Film.
https://www.paginademedia.ro/2020/09/comunicat-avanpremiera-mulan/

Festivalul Filmului Francez începe miercuri; se va desfăşura în 11 oraşe
Festivalul Filmului Francez începe miercuri, cea de-a XXIV-a ediţie urmând să se desfăşoare în 11 oraşe, atât la interior, cât şi în aer liber, până pe 4 octombrie. Potrivit unui comunicat al Institutului Francez transmis AGERPRES, evenimentul se va desfăşura: la Bucureşti, în perioada 23 septembrie - 2 octombrie, cu proiecţii la interior şi exterior, la Cinema Elvire Popesco şi Cinema sub clar de lună; la Cluj-Napoca (24 - 27 septembrie), proiecţii la interior, la Cinema Victoria; la Iaşi (23 - 27 septembrie), proiecţii la exterior, în grădina Institutului Francez; la Timişoara (1 - 4 octombrie) proiecţii la exterior, la FABER; la Arad (1 - 4 octombrie), proiecţii la interior, la Cinema Arta; la Braşov (24 - 27 septembrie) - proiecţii la interior, la Cinema One şi Centrul comercial Coresi.
https://www.agerpres.ro/cultura/2020/09/23/festivalul-filmului-francez-incepe-miercuri-se-va-desfasura-in-11-orase--577438

Anul 2021 va fi foarte probabil anul cu zero producție cinematografică în România
De ceva timp mă nedumerește faptul că modul în care funcționează sectorul cinematografic este prea puțin cunoscut. Dar probabil că undeva în colțurile minții mele aveam nevoie de o situație limită care să mă împingă să pun pe hârtie textul de mai jos. Cu toate că puteți da scroll până la final, unde veți găsi concluzia deja anunțată prin titlu, sper să aveți răbdarea de a parcurge tot textul. Nu sunt convins că am ales de fiecare dată cele bune cuvinte, dar cu siguranță putem avea o imagine foarte clară.
Filmul, și audiovizualul în general, este probabil printre puținele sectoare culturale cu un caracter dual: un produs cultural cu o amprentă economică deloc de neglijat. Prin urmare, atunci când ne uităm la rezultatele filmelor, tendința este să alegem fie contribuția la dezvoltarea societală, fie la cifrele din economie, iar fără excepție ajungem în spectrul ideologiilor politice pe care le îmbrățișează sau nu fiecare dintre noi.
Este printre puținele cazuri când realmente nu trebuie să fie făcută o alegere, ci pur și simplu de găsit modalitățile prin care ambelor fațete să le fie facilitată dezvoltarea.
Dacă pentru latura economică este poate mult mai simplu să cuantifici un impact prin contribuție la PIB, nivelul de vărsare a resurselor pe orizontală în economia țării, încasările filmelor mai ales în țara origine, apetitul publicului pentru a vedea film național, când vorbim despre cealaltă componentă rezultate nu se văd în cifre și procente.
Impactul este cu efecte de lungă durată și intră mai mult în arealul diplomației culturale, imaginea țării, promovarea excelenței, contribuția la patrimoniul cultural național și internațional, dezbateri în societate pe teme curente și tot așa.
Dacă e să fac o analogie cu alte sectoare, cinematografia ca domeniu de activitate este industrie auto, dar și gimnastică. Adică aduce bani în economie, creează locuri de muncă, folosește resurse locale, exportă servicii și deservește marea masă. Dar este și gimnastică, pentru că prin gimnastică cei care performează aduc medalii, recunoaștere internațională, creează o imagine bună țării. Poți să spui că gimnastica este ceva ce aduce o contribuție notabilă la PIB? Sau că investiția statului este returnată prin vânzarea de bilete la competiții? Cel mult putem vorbi de niște taxe pe valoarea premiilor pe care gimnaștii le încasează în urma câștigării diverselor competiții (dacă există asemena taxe).
Dacă noi toți, practicieni și guvernanți deopotrivă, reușim să înțelegem ambele modalități prin care filmul contribuie la o societate mai bună, vom avea un punct de pornire pentru ce va avea să fie o viziune strategică asupra domeniului, cu obiective și măsuri, dar mai ales așteptări reale.
Dar de unde am pornit (recent)?
În România, putem spune că modalitatea prin care funcționează domeniul cinematografic a fost reglementată printr-un „sistem” în 2005, adică momentul în care a fost adoptată faimoasa OG 39 și anume „legea cinematografiei”, cu atribuirea către Centrul Național al Cinematografiei a tuturor responsabilităților ce privesc acest domeniu, cel puțin pe hârtie.
Nu am să intru în detaliile funcționalității acestei legi sau în ce măsură mai este ea de actualitate sau nu astăzi. Este o altă temă, suficient de complicată, dar care fără îndoială merită o discuție așezată.
Dar pe mai departe să vedem ce înseamnă finanțarea filmului în România, că aici este problema astăzi, și astfel vom reveni la titlul catastrofic.
Grosso modo, până în acest moment, există două modalități prin care statul intervine financiar pentru a susține producția de film în România: prin Centrul Național al Cinematografiei (CNC) și prin schema de ajutor de stat pentru sprijinirea industriei cinematografice, inițial administrată de către Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) și acum în curte la Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri (MEEMA).
Cum se finanțează filmul în România?
CNC
Niciun leu din finanțările acordate de către CNC prin Fondul Cinematografic nu vin de la bugetul de stat și nu este legat de vreo decizie politică sau guvernamentală.
Fondul cinematografic este alimentat din mai multe surse, iar banii sunt colectați direct de către CNC.
Sursele principale care aduc cea mai mare parte din sume la Fondul cinematografic sunt aferente minutelor de publicitate cumpărate de companiile private pe TV și cele din vânzarea de bilete la cinema.
Din acești bani colectați se finanțează dezvoltările de proiecte și producția de film, iar prin cele două sesiuni de finanțări nerambursabile tot ce înseamnă festivaluri, caravane, workshop-uri, editare de cărți, etc. Tot din acest fond, pe bază de cerere și hotărâre a membrilor Consiliul de Administrație al CNC, se acordă finanțare și pentru participări la festivaluri și distribuție de film în sălile de cinema.
Finanțarea pentru producție se acordă până la 50% din bugetul total al filmului (în realitate, rar depășește 35%) și este de fapt un credit, care trebuie returnat în 10 ani de la intrarea filmului în exploatare. ….
În general filmele finanțate de către CNC sunt cele ale regizorilor români, iar banii obținuți de la CNC sunt primii bani confirmați în proiect, fără de care ar fi aproape imposibil să atragi alte surse de finanțare din străinătate sau alți bani din cei posibili prin legea cinematografiei (detaliez imediat). Finanțarea este acordată în urma unui concurs, adică un proces selectiv, unde , în principiu, criteriul artistic primează.
Un film care câștigă un concurs CNC poate să-și mai completeze finanțarea prin așa numită „taxă pe cinema”. Din contribuția la Fondul cinematografic din publicitate (contravaloarea minutelor de publicitate) sau din biletele la cinema, un procent de 1,5% se poate redirecționa de către compania contribuabilă direct către un anume film, în loc să fie vărsați în Fond. În fapt ei sunt vărsați tot la Fond, dar nu fizic în conturile CNC, ci direct în contul unui film care a obținut deja creditul direct.
Dacă filmul anterior al regizorului și/sau al producătorului a avut succes cuantificat, fie în urma numărului de spectatori înregistrați în România fie în urma palmaresului festivalier, se califică la un sprijin automat. La rândul lui, acest sprijin trebuie redirecționat/vărsat într-un film care are deja creditul pentru producție confirmat în urma concursului de proiecte. Sumele variază de la an.
O altă formă de sprijin, nerambursabilă și automată (în sensul că nu necesită nicio comisie de selecție, sau decizie din partea autorităților) și care în principiu este dedicată producțiilor (ficțiune/documentar) ce pot ajunge direct pe TV și nu au obligativitatea să fie exploatate cinematografic, este redirecționarea a 1% din contravaloarea minutelor de publicitate către un proiect independent. Această finanțare nu este compatibilă cu cea venită în urma câștigării unui concurs CNC, și se poate redirecționa la solicitarea posturilor de televiziune şi doar după notificarea Centrului Naţional al Cinematografiei.
„Cash Rebate” – Schema de ajutor de stat pentru sprijinirea industriei cinematografice
Această schemă este structurată după modelul multor stimulente economice existente atât în Europa, cât și în restul lumii urmând mai curând aspectele economice decât cele culturale. Mai exact, guvernele recunoscând potențialul economic al cinematografiei, oferă un stimulent pentru atragerea lor pe teritoriul țării respective. Revenind la analogia cu industria auto/gimnastică, pentru a atrage o companie auto să vină să deschidă ceva fabrică în România, statul oferă un stimulent. Stimulentul investit este net sub valoarea efectului în economie. Prin urmare, pentru fiecare 100.000 euro cheltuiți în România cu producția unui film, 35.000 se reîntorc la producătorul străin, sau român (dacă a investit exclusiv bani privați). Logica e simplă, suta de mii de euro, nu ar veni în România să fie cheltuită fără acel stimulent. Iar producțiile interesate de obicei de așa un stimulent, sunt cele cu multe milioane de dolari buget. Milioane de dolari sau euro, care se duc în toate serviciile implicate într-o producție, de la tehnicieni, tâmplari, electricieni, sudori, șoferi, servicii HORECA la make-up artists, actori, operatori imagine, ingineri de sunet sau chiar regizori. Așa că statul nu pierde, câștigă.
Dar ce se va întâmpla cel mai probabil în 2021?
Simplu, în România vor fi zero producții de film noi finanțate. Vor fi mii de oameni, de la autori de film până la toți cei care depind exclusiv de producția unui film ( mii de oameni) care nu vor mai avea de lucru.
Sună tragic, poate exagerat, dar este o realitate de care trebuie să film conștienți. De ce prevăd o asemenea „catastrofă”?
Acesta este motivul pentru care am detaliat pe larg, până mai devreme, sistemul de finanțare al filmului în România.
Cu cinematografele închise 6 luni, și redeschise de curând la capacitate redusă (și vor mai funcționa probabil încă cel puțin șase luni de acum încolo), cu piața de publicitate semnificativ scăzută, la Fondul cinematografic nu se colectează mai nimic.
Se așteaptă o contribuție la Fondul cinematografic a operatorilor jocurilor de noroc, care ar fi trebuit încă din 2016 să fie virată de către ANAF către CNC, dar deocamdată sunt bani pe care nu ne putem baza.
Cu schema de cash rebate nefuncțională de la final de 2019/început de 2020, nu se mai rulează cash de niciun fel în industrie, iar pentru că deja sunt plăți restante pe proiectele aprobate din 2018-2019, nici străinii nu se vor înghesui să vină până nu își vor recupera din banii deja cheltuiți în România.
Prin urmare, dacă astăzi mai sunt filme care se află în producție, este pentru că au fost finanțate deja în anii pre-pandemie, iar de acum înainte totul devine mult prea neclar, nesigur iar scenariile nu pot să fie decât pesimiste.
Sunt voci care spun că de ce nu se finanțează filmele cu bani din „piață”. S-ar putea întâmpla asta, dar economia nu a zburdat anul ăsta, prin urmare 1% din publicitate nu are suficientă putere de susținere a producției, iar cash rebate-ul după cum spuneam nu este operațional. Și chiar dacă ar exista șansa ca niște filme (câteva) să fie susținute din “piață”, prea puțin probabil că vor fi filme de autor, și oricum nici nu ar acoperi întreaga forță de muncă direct dependentă de producția de film.
Două mișcări urgente din partea guvernului ne pot ține pe linia de plutire pănă se mai dezmorțește economia.
Ministerul Finanțelor trebuie să dea drumul la banii pe care îi datorează ANAF la Fondul Cinematografic (încă din 2016), iar Ministerul Economiei trebuie să dea drumul urgent la programul „cash rebate” și la plățile restante. Este singura infuzie de numerar posibilă pe care sectorul cinematografic o poate primi fără să ceară niciun ban în plus față de ce există deja aprobat.
P.S – Și după ce în sfârșit o să tragem niște aer în piept (sper), cred că va veni timpul să ne așezăm să discutăm temeinic ce ne dorim de la cinematografie și cum poate ea să se dezvolte, iar de data aceasta, trebuie un sistem cât mai larg și inclusiv care să răspundă realității noului spectator, necesității de a contribui la dezvoltarea profundă a societății din punct de vedere cultural, la nevoia unei participări atât a mediului privat cât și a statului, dar și necesității acestei țări de a se folosi cu adevărat de cel mai bun vector de imagine pe care (încă) îl mai are, cinematografia.
http://alextraila.com/anul-2021-va-fi-foarte-probabil-anul-cu-zero-productie-cinematografica-in-romania/
(MEDIA EXPRES)