Media Expres

Editorial -- Data și ora publicării: 25.05.2021 14:52:42

Alina Mungiu-Pippidi susține scoaterea Newsweek România de sub ancheta DIICOT plasând primarul sectorului 4 în categoria politicienilor care intimidează presa cu procese penale

București (MEDIA EXPRES) / 25 mai 2021 / Alina Mungiu-Pippidi a publicat în platforma de dezbatere civică România Curată, la 24 mai, un articol intitulat "PRESA O FI CORUPTĂ, DAR NU E TREABA DIICOT", în care plasează plângerea penală a primarului sectorului 4 din București, Daniel Băluță, împotriva Newsweek România, în categoria intimidărilor presei de către politicieni prin denunțuri calomnioase.

Mungiu susține în articol că a crescut intervenția politică în justiția din România. "Raportul Consiliului Europei, GRECO, spune pe față ceea ce MCV, mult mai supus influențelor din România, trece sub tăcere, că procurorii sunt folosiți politic și garanțiile independenței lor, în loc să crească, scad. Nici un apărător al justiției nu bagă de seamă, pentru că din păcate nu prea există apărători veritabili ai justiției, avem mai ales apărătorii intervenției în justiție de către o parte – servicii secrete, de exemplu".

Amestecul DIICOT într-un proces de presă este considerată de către de autoarea articolului de neconceput pentru independența judiciară.

"Pentru cititorii care nu au încredere în presă să spunem de la început care e standardul de funcționare al presei într-o democrație. Nu prezumăm presa corectă cum nu prezumăm nici justiția. Dar dacă la justiție nu e clar cine trebuie să facă ordine, că nici Inspecția Judiciară, nici SIIJ nu o duc prea bine, și cred că suntem toți de acord că nu vrem factorul politic să ne curețe justiția, la presă lucrurile sunt mult mai clare. Presa are un model de curățare a corupției și neprofesionalismului, care a funcționat în Occident, și care merge respectînd în același tip libertatea ei și integritatea spațiului public – în cazul de față, onoarea primarului Băluță, și noi am consimțit deja, ca țară, la acest model, cînd am renunțat la articolul privind calomnnia prin presă în Codul Penal, care era regula în anii nouăzeci. Pe mine m-au dat în judecată în penal alde Miron Cozma și Iosif Constatin Drăgan, așa era atunci. După aceea, sub presiunea Consiliului Europei și a aderării la UE, s-a trecut în civil. Dacă primarul Băluță a fost el însuși victima unui kompromat al ziariștilor de la Newsweek – nimeni nu e deasupra bănuielii – are mijloace de a merge în instanță și a ruina Newsweek România cerînd despăgubiri proporționale cu calomnia. E dreptul lui și nu are decît să o facă, la fel și pe cei care nu i-au respectat dreptul de a-și publica și el apărarea atunci cînd l-au acuzat", scrie Mungiu-Pippidi.

Cazul ajunge însă la DIICOT, parchetul însărcinat cu investigarea crimei organizate. Mungiu susține că "e clar cine e la putere (nu doar partidele) folosește DIICOT chiar mai mult ca DNA să manipuleze cazuri politice. Mult mai greu e să dai aleator un caz politic la vreun parchet oarecare, unde totul se încetinește și se poate interveni mult mai greu sau deloc. Și așa iată-ne cu un caz tipic de presă la DIICOT, de parcă presa ar fi crimă organizată. Ce trebuia să se întîmple? Foarte simplu: declinarea competenței".

Mungiu susține că pentru că în situațiile de intervenție politică în justiție rezultatul contează mai puțin ca investigația, "ideea este să ții victima cu securea deasupra capului cît mai mult timp și planînd amenințarea credibilă că poți oricînd redeschide dosarul. Îi avem la această oră pe Dan Barna, vicepremier, pe Ludovic Orban, șeful Camerei Deputaților și al PNL, pe Caudiu Manda, fostul șef la comisiei de supraveghere SRI, însuși șeful statului a avut parte de așa ceva pînă s-a hotărît să fie un președinte conservator, nu reformator. Numai civil să nu fii în rețeaua noastră de vîrf, că acela care nu poate lua ordine direct ia ordine altfel, prin șantaj, de regulă".

Mungiu-Pippidi susține faptul că jurnaliștii Cătălin Tolontan și Mirela Neag sunt asociați cu un ziar aflat sub proprietate străină și sunt independenți față de influențele politice din România, pentru că Libertatea aparține trustului media Ringier, cea mai mare companie media elvețiană cu prezență internațională (www.ringier.ro).

"Diferența dintre un asemenea ziar și presa autohtonă e adesea foarte vizibilă: restul investitorilor străini au cam plecat din presa noastră că nu au făcut față concurenței neloiale, cum bine a spus Bodo Hombach. De asta sunt mai independenți ca alții, și de asta au devenit o amenințare, și sunt amenințați de procuratura de la crimă organizată, deși conform legii acest lucru nu ar trebui să se întîmple", a mai scris Mungiu-Pippidi.

Arătând că cea mai mare parte din presa locală este controlată din umbră de servicii, autoarea arată că "într-un peisaj de presă falsificat, existența unei prese normale – cu proprietari clar și pe față, unde se publică lucruri mai bune sau mai proaste, unde fiecare poate merge să își spună punctul de vedere, fiind cu totul la latitudinea ziariștilor ce publică – e un pericol. Nu înseamnă, dacă ziariștii iau masa cu unul care își explică punctul lui de vedere, că articolul va reflecta incorect: în regiuni de conflict unde nu sunt date despre guvernanță eu, de exemplu, intervievez pe oricine îmi spune ceva folositor; m-au reclamat odată unii la UN că am făcut un grup focus cu crima organizată în Crimeea, și chiar așa a fost, am explicat clar că aveam nevoie să stabilesc trendul în piața imobiliară, într-o economie complet informală, și nu exista nimeni în piața imobiliară care să nu fie crimă organizată pe acolo…). Sigur că nu mafioții au plătit sucurile, dar dovezile zdrobitoare contra lui Tolontan că a luat masa cu unul nu dovedesc nimic. Un ziarist trebuie să vorbească cu toate părțile. Tolontan are necazuri nu pentru ce a făcut rău, ci pentru independența sa, și e elocvent faptul că e atacat și de foștii lui colegi din trustul Voiculescu și de presa subordonată serviciilor secrete prooccidentale, la fel de intolerante cu presa normală, bună sau rea, dar independentă!"

Mungiu susține că ziariștii care nu au grade și nu sunt corupți au de ce să se solidarizeze cu Tolo și Mirela, DIICOT trebuie să decline cazul, "iar pe primarul Băluță, dacă nu vrea să intre în istorie ca pe unul care folosește parchetul în interes politic, îl invităm la judecătorie, ca pe orice cetățean care a fost poate pe nedrept defăimat de presă. E dreptul omului, după ce își retrage denunțul".

Într-un articol actualizat la 21 mai 2021, Newsweek România scrie că "Primarul Daniel Băluță de la Sectorul 4 a inventat acuzații aiuristice împotriva unor jurnaliști ai Newsweek România și Libertatea, le-a pus într-o plângere penală către DIICOT și a declanșat un linșaj mediatic prin publicații ca Gândul și Cancan, patronate de un penal".

Reproducem în continuare o parte din articolul care explică ancheta unor jurnaliști de către DIICOT.

"Pe 15 martie a.c., Newsweek România a publicat un articol intitulat "Contract de 27,6 milioane lei cu dedicație de la primăria lui Băluță", semnat Alexandru Pop."

"Potrivit acestui articol, "Primăria Sectorului 4, condusă de pesedistul Daniel Băluță, ține morțiș să atribuie o licitație de 27,6 milioane de lei pentru lucrări de semnalizare rutieră firmei Dumava Semnalizare, patronată de Marius Stelian Varghida."

"Motiv pentru care a descalificat celălalt competitor, firma Lindor."

"Atât Consiliul Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor, cât și Curtea de Apel București, au decis că oferta depusă Lindor corespunde cerințelor impuse de primărie."

"O zi mai târziu, pe 16 martie a.c., Libertatea a preluat articolul din Newsweek România, citând sursa, sub următorul titlu: "Cum se luptă primăria condusă de Daniel Băluță să înscrie un singur competitor la licitația pentru un contract de 27,6 milioane de lei". Articolul a fost semnat în Libertatea de către Mihai Toma."

"Pe 12 mai a.c., DIICOT (structura centrală) emite citații prin care cheamă la audieri (pe data de 21 mai a.c., vineri) trei persoane în calitate de martori: Alexandru Pop (reporter al Newsweek România), Mircea Marian (senior editor al Newsweek România), Andrei Sabin Orcan (office manager al Newsweek România)."

"Acuzațiile din acest dosar în care urmărirea penală era declanșată "in rem" (adică fără identificarea făptuitorilor) sunt conform citației: "constituire de grup infracțional organizat" și "șantaj"."

"Pe 17 mai a.c., luni, citațiile ajung, fizic, la sediul redacției Newsweek România."

"Pe 20 mai a.c., la DIICOT este audiat mai întâi jurnalistul Cătălin Tolontan, directorul ziarului Libertatea, pentru preluarea articolului din Newsweek România."

De asemenea, Newsweek România respinge toate acuzațiile lui Băluță, precizând că vineri, 21 mai a.c., la audierile DIICOT s-au prezentat și doi angajați ai Newsweek România.

Potrivit plângerii penale depuse de Băluță, jurnaliștii Alexandru Pop (Newsweek România) și Mihai Toma (Libertatea), care au scris articolele pomenite anterior, împreună cu "autorii morali" din spatele articolelor lor (Cătălin Tolontan, Mircea Marian și Andrei Sabin Orcan), s-ar face vinovați de "constituire de grup infracțional organizat" și "șantaj" pentru că au publicat o dezvăluire despre o licitație controversată organizată de Primăria Sectorului 4.

Băluță scrie în plângerea către DIICOT că "reprezentanții Asocierii Lindor Ideal Construct SRL – Comprest SA s-au înteles cu făptuitorii Alexandru Pop și Mihai Toma să mă constrângă pentru a mă determina să susțin reintegrarea acestei asocieri în procedura de licitație."

Newsweek România a precizat de asemenea, că: niciun jurnalist de la Newsweek România nu s-a întâlnit vreodată cu vreun reprezentant al Asocierii Lindor Ideal Construct SRL – Comprest SA ori cu alte persoane reprezentând firmele implicate în licitație; documentele pe baza cărora Newsweek România a scris articolul menționat au fost obținute din surse publice (SICAP, CNSC, instanțe de judecată); Newsweek România nu i-a cerut niciodată primarului Băluță să ia o decizie sau alta în privința licitației, ci doar a relatat faptele; nu a existat nicio întâlnire sau comunicare între vreun reprezentant al Newsweek România și primarul Băluță cu referire la subiectul licitației.

Mai multe persoane publice au luat atitudine față de această tentativă de intimidare a jurnaliștilor de investigație, exercitată de primarul Băluță prin plângerea adresată procurorilor care se ocupă de crimă organizată și terorism. Printre aceștia se numără primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, și ministrul Economiei, Claudiu Năsui, se mai arată în articolul Newsweek România.
(a consemnat: Mihai Pavelescu)
(MEDIA EXPRES)