×


Autorităţi -- Data și ora publicării: 15.06.2021 21:53:23

Monica Gubernat nu mai este președintele CNA după respingerea Raportului de activitate al instituției de către Parlament



București (MEDIA EXPRES) / 15 iun 2021 / Monica Gubernat, preşedinta Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), și-a pierdut funcția (dar nu și mandatul de membru CNA) după respingerea de către plenul Parlamentului a raportului de activitate al instituţiei pe anul 2020, cu un scor de 240 la 35, în baza unui articol de lege considerat de organizațiile de media ca stabilind un control direct al puterii politice în activitatea unei instituții independente.

Contactată de către Media Expres, Monica Gubernat nu a dorit să comenteze votul parlamentarilor.

Potrivit Legii audiovizualului, mandatul de 6 ani al președintelui demis va fi continuat de un nou președinte, ales direct de către Parlament, dintre ceilalți membri ai CNA: Mircea Toma (propus de USR-PLUS), Răsvan Popescu (prima propunere din partea președintelui Emil Constantinescu, ultima din partea guvernului Dăncilă), Ionuț Palăr (PNL), Valentin Jucan (PNL), Nicolaie Bălașa (PSD), Ramona Sorescu (PSD), Oana Dincă (PNL), Cristina Pocora (PNL) și Dorina Rusu (președintele Klaus Iohannis).

În mod normal, președintele CNA este propus de membrii Consiliului în urma unei alegeri interne și este, apoi, confirmat de către Parlament, dar intervenția directă a politicienilor în numirea președintelui CNA a fost introdusă în lege în anul 2015, după scandalurile provocate de activitatea Laurei Georgescu, președintă a CNA contestată de angajați și condamnată penal în primă instanță pentru abuz în serviciu.

În 2015, Mircea Toma (de puțină vreme membru al CNA) semna o scrisoare deschisă adresată președintelui Klaus Iohannis, alături de mai multe organizații de media, protestând față de intervenția politicului în numirea președintelui unei instituții independente.

“Vă solicităm, Domnule Președinte, să faceți uz de prerogativele constituționale și să respingeți de la promulgare Legea 220/2015 care consfințește controlul politic asupra CNA”, se arăta în încheierea scrisorii adresate lui Klaus Iohannis la 3 iulie 2015, semnată de Active Watch, asociația condusă de Mircea Toma, Centrul pentru Jurnalism Independent și Convenția Organizațiilor de Media.

Organizațiile semnatare considerau la acea dată „periculos ca respingerea raportului anual de activitate să atragă demiterea din funcţie a preşedintelui Consiliului. Chiar dacă soluția este mult mai blândă decât mecanismul similar prevăzut în legea de funcționare a serviciilor publice de radio și televiziune, ea deschide porțile arbitrarului și abuzului, așa cum se întâmplă repetat în cazul TVR/SRR. Președintele Consiliului poate fi, la un moment dat, o persoană care să deranjeze majoritatea parlamentară, ceea ce va crește riscul de a fi demis și retrogradat ca simplu membru prin respingerea raportului".

"Suntem de acord că actualele prevederi legale sunt insuficiente pentru a preveni și regla situații precum cea în care se află azi CNA (scandalurile provocate de Laura Georgescu, n.red. Media Expres), când președintele său este pus sub urmărire penală și contestat de membri. Legea nu definește mecanisme de sancționare și remediere a unui management defectuos".

În 2015, organizațiile de media propuneau ca soluție alternativă un mecanism prin care membrii Consiliului să aleagă și să demită președintele instituției, cu votul a 2/3 din membri, iar Parlamentul să valideze aceste decizii.

Practic, ar fi utilizat același mecanism prin care președintele Consiliului este numit, deci ar exista și o coerență a legii prin aplicarea principiului ”Cine numește, acela și demite”. Parlamentul ar fi urmat să aibă doar rolul de a valida/invalida alegerea, exact ca la numirea în funcție.

Motivarea organizațiilor de media din 2015 a fost că „experiența ultimilor 20 de ani demonstrează existența unei înclinații cronice a partidelor politice spre controlul instituțiilor publice, astfel încât considerăm că este necesară ridicarea unor bariere legislative împotriva unor asemenea tentații. Modul în care, în mod periodic, a fost respins raportul anual de activitate al Consiliilor de Administrație ale televiziunii și radioului publice, atunci când o nouă majoritate parlamentară a venit la putere și a dorit să își exercite influența asupra acestor instituții, ne-a demonstrat că acest mecanism nu este sănătos din punct de vedere democratic. De asemenea, apreciem că actuala situație din CNA este, în primul rând, efectul acestei nevoi compulsive a politicului de a controla activitatea instituției, prin desemnarea unor persoane care, de cele mai multe ori, plasează loialitatea față de actorul politic care i-a nominalizat mai presus de interesul public pe care sunt mandatați prin lege să-l servească”.

Solicitarea de modificarea legii din 2015 a rămas un simplu deziderat, ca și cererea de sprijin din partea președintelui „pentru a determina mediul politic să evite pe viitor astfel de situații și să utilizeze criterii de competență și integritate în nominalizarea candidaților pentru CNA și pentru CA-urile TVR/SRR”.

Votul din Plenul Parlamentului din 15 iunie 2021 a fost dat după ce, în aceeași zi, Raportul CNA pe 2020 a fost discutat în Comisiile reunite de Cultură și, respectiv, buget, finanțe, bănci, primind avize negative, fără a fi însă indicate motivele formale ale respingerii. La dezbaterile din plenul reunit, răspunzând opiniei PSD formulată de senatorul Lucian Romașcanu (PSD) potrivit căruia raportul este corect și problema CNA este legislația depășită și nu cine îl conduce, deputatul Iulian Bulai a sintetizat cumva motivele respingerii, spunând că "disfuncționalitatea acestei instituții vine dintr-o majoritate infectă care mereu a legitimat manipularea și șantajul de la niște televiziuni de casă pe care acest partid, urmașul Partidului Comunist Român, le deține și prin care au manipulat opinia publică". Bulai a reproșat "majorității infecte" din CNA și faptul că a permis "unui baron local din Ilfov prin Consiliul Local pe care îl conduce să își facă propriul post de televiziune care să emită până în Botoșani, Satu-Mare, ca să afle și botoșenenii și maramureșenii ce se întâmplă în Ilfov, în Voluntari. Este o rușine pentru țară, consiliile locale au alte scopuri decât să emită până în Satu-Mare, Bucovina, Oradea și Botoșani. Avem nevoie de o legislație la zi dar avem nevoie și de o resursă umană potrivită, corectă și de o conducere capabilă în fruntea CNA".

Potrivit Raportului comun de activitate și execuție bugetară al CNA pe 2020, publicat pe site-ul Parlamentului, autoritatea din audiovizual a primit un aviz negativ și din partea Comisiilor pentru buget, finanțe și bănci ale celor două Camere ale Parlamentului, trimise cu nr. XXII/344/15.06.2021 și, respectiv, nr. 4c-2/679/15.06.2021.

La ședința din 15 iunie a Comisiilor reunite de Cultură, condusă de deputatul Iulian Bulai, președintele Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a Camerei Deputaților, Consiliul Național al Audiovizualului nu a avut reprezentanți prezenți la ședința comună și, după încheierea dezbaterilor, Raportul de activitate pe anul 2020 a fost supus la vot, întrunind cici voturi pentru, 12 voturi împotrivă și nicio abținere.

(Știrea a fost completată ulterior publicării cu declarațiile parlamentarilor din timpul dezbaterii Raportului în plenul Parlamentului.)
(MEDIA EXPRES)

Dacă tot ați ajuns aiciAbonamentele vă oferă acces la News Alerts pe e-mail, Anuarul gratuit online, și zilnic la REVISTA PRESEI, iar mai important pentru noi, ne ajută să publicăm știrile la liber, accesibile și pentru cei cu mai puține mijloace materiale interesați de comunicații, audiovizual și cinematografie. Dacă aceia dintre Dvs. care citesc știrile noastre și găsesc un folos în ele ne-ar ajuta, existența noastră nu ar mai fi pusă sub semnul nesiguranței zilei de mâine. Abonament click aici




Da Vinci advertising for educational programs

NEW EUROPE MARKET Dubrovnik 6-9 SEPTEMBER 2021 JOIN LIVE EVENt



Abonamentele la MEDIA EXPRES vă oferă acces la News Alerts pe e-mail, Anuarul gratuit online, și zilnic la REVISTA PRESEI, iar mai important pentru noi, ne ajută să publicăm știrile la liber, accesibile și pentru cei cu mai puține mijloace materiale interesați de comunicații, audiovizual și cinematografie. Noi ținem istoria audiovizualului. Nu e nevoie să ne credeți, dar citiți aici probabil prima știre online publicată de mediaexpres.ro în anul 2001: Click aici pentru prima nostră știre online când foarte puține dintre marile ziare și reviste nici nu se gândeau la digital și web.
Pentru abonamente click aici














© 2001 -  Media Expres SRL