Media Expres

Autorităţi -- Data și ora publicării: 15.12.2022 13:18:27

Observatorul European al Audiovizualului a publicat un nou raport gratuit care descrie eforturile europene de luptă împotriva dezinformării

București (MEDIA EXPRES) / 15 dec 2022 / Observatorul European al Audiovizualului a publicat un nou raport gratuit care descrie eforturile europene de luptă împotriva dezinformării în mass-media și online.

Publicarea raportului care poate fi descărcat online de la adresa https://rm.coe.int/iris-plus-2022en3-user-empowerment-against-disinformation/1680a963c4 a fost anunțată printr-un comunicat de presă care începe cu achiziționarea recentă de către Elon Musk a Twitter și anunțul noului proprietar că va slăbi moderarea conținutului și a regulilor, fapt care a readus din nou în atenție pericolul dezinformarii și al știrilor false.

Europa are nevoie de instrumentele potrivite pentru a permite utilizatorilor mass-media de astăzi să poată face față dezinformării și să nu cadă în capcana știrilor false. Observatorul European al Audiovizualului, parte a Consiliului Europei de la Strasbourg, tocmai a lansat acest nou raport "Abilitarea utilizatorilor împotriva dezinformarii online" (trad. Media Expres după titlul original în limba engleză "User empowerment against disinformation online"), care examinează diferitele instrumente și utilizările acestora.

Capitolul unu al acestui raport oferă o privire de ansamblu asupra definițiilor informaților greșite și dezinformării, efectele negative ale dezinformarii asupra drepturilor fundamentale ale omului, cum ar fi dreptul la alegeri libere și corecte, dreptul la intimitate și reputație sau dreptul la libertatea de exprimare, de exemplu. Concluzia este că "alfabetizarea media" este o armă cheie în lupta împotriva dezinformarii.

Al doilea capitol se concentrează pe măsurile și instrumentele introduse de organizațiile internaționale sau europene pentru a le permite utilizatorilor mass-media să combată dezinformarea. De exemplu, autorii examinează liniile directoare emise de UNESCO, precum și schimburile de idei în curs conduse de Reprezentantul OSCE pentru libertatea mass-media. Este evidențiată și activitatea Consiliului Europei în acest domeniu: de la recomandările sale privind pluralismul media și transparența proprietății mass-media din 2018 până la cea mai recentă Recomandare din martie 2022 privind promovarea unui mediu favorabil jurnalismului de calitate în era digitală, în care statele membre recunosc faptul că alfabetizarea media și informațională „este un factor cheie pentru a permite indivizilor să aibă o relație cu mass-media într-un mod autodeterminat”.

Autorii prezintă apoi diferitele texte legale, programe și inițiative ale UE care urmăresc promovarea responsabilizării utilizatorilor în ceea ce privește dezinformarea. În decembrie 2020, Comisia Europeană a prezentat Planul de acțiune pentru democrație europeană împreună cu propunerea sa pentru Legea privind serviciile digitale. Ambele inițiative introduc instrumente obligatorii din punct de vedere juridic în ceea ce privește responsabilitatea și transparența platformelor digitale. Aceste măsuri vizează consolidarea rezilienței democratice și a instrumentelor de reglementare ale UE.

În același an, Observatorul European Digital Media a fost înființat ca un organism independent finanțat de Uniunea Europeană, reunind specialiști care verifică faptele și cercetători academicieni cu experiență în domeniul dezinformarii online, platformelor de social media, media și mass-media conduse de jurnaliști, denumiți "practicieni ai alfabetizării".

Capitolul trei analizează răspunsurile naționale la dezinformare, examinând exemple de instrumente legislative și nelegislative. În 2017, Germania a fost prima țară europeană care a introdus reglementări pentru combaterea crimelor motivate de ură, a pedepsei penale pentru știrile false și a altor conținuturi ilegale pe rețelele sociale, într-un mod mai eficient.

Regatul Unit și-a prezentat strategia de educație media online, finalizată prin Legea privind siguranța online, publicată în mai 2021 și încă în discuție în Camera Comunelor. În ceea ce privește abordările non-legislative, autorii semnalează campaniile de conștientizare și educație „Stop, Think, Check” introduse în țări precum Norvegia, Islanda și Irlanda. Raportul analizează, de asemenea, inițiativele de verificare a faptelor și de educație media în Polonia și Ungaria, de exemplu.

Capitolul patru prezintă Codul de Practici al UE privind dezinformarea, revizuit și consolidat într-o nouă versiune în 2022. Se acordă atenție modului în care platformele Big Tech respectă efectiv măsurile evidențiate în Codul de Practici privind Dezinformarea. Acest capitol examinează, de asemenea, rolul diferitelor autorități naționale de reglementare și organisme paneuropene, cum ar fi ERGA și EPRA.

Capitolul cinci analizează hotărârile relevante legate de dezinformare pronunțate atât de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, cât și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Capitolul șase se încheie subliniind reacțiile diferitelor părți interesate la noul Cod 2022 și evoluțiile recente la nivelul UE. Autorii concluzionează că „pe măsură ce indivizii interacționează cu serviciile online fără a le stăpâni neapărat, existența unor instrumente pentru a se apăra de dezinformarea dăunătoare, dar legală din punct de vedere tehnic, pare a fi una dintre posibilele strategii câștigătoare la îndemână”.
(MEDIA EXPRES)