Capitol: Programe TV -- Data și ora publicării: 06.06.2024 11:14:34

Ziua Z - 6 iunie 1944 - este marcată cu documentare în premieră la VIASAT HISTORY

București (MEDIA EXPRES) / 6 iun 2024 / Pentru a marca cea de-a 80-a aniversare a Zilei Z, Viasat History va comemora operațiunea decisivă care a avut loc la 6 iunie 1944 cu un documentar și o serie documentară în două părți difuzate în premieră.

"Debarcarea din Normandia: După 80 de ani" folosește imagini color nemaivăzute până acum pentru a rememora ziua pentru care mulți dintre soldații implicați s-au pregătit ca pentru bătălia finală a celui de-al Doilea Război Mondial, iar seria în două părți "Debarcarea din Normandia: Poveștile soldaților" relatează poveștile primilor tineri soldați ajunși pe țărm, vorbind despre frică, curaj și eroism.

"Debarcarea din Normandia: După 80 de ani" (joi 6 iunie, de la ora 22:00)

Ziua-Z - 6 iunie 1944 - este ziua când Aliații au debarcat în Normandia, în Al Doilea Război Mondial. Precedată de planuri amănunțite și operațiuni de diversiune, a reprezentat un moment de cotitură în războiul care urmărea să elibereze Europa ocupată de naziști. Forțele Aliaților au debarcat pe plajele din Normandia, unde au înfruntat rezistența atroce a trupelor germane. Cu o lungime de peste 80 km de-a lungul coastei, acest câmp de luptă a intrat atunci în istorie. La 80 de ani de la Ziua-Z ne-o amintim ca pe un simbol al curajului, sacrificiului și efortului colectiv de a învinge tirania. Acea zi a schimbat cursul istoriei, iar acest program aduce un omagiu celor care au luptat atunci pentru libertate.

"Debarcarea din Normandia: Poveștile soldaților" (joi 6 iunie, de la 23:10)

Acest documentar în două părți relatează povestea Zilei-Z - 6 iunie 1944 - așa cum nu a mai fost spusă niciodată până acum. Pornind de la relatările dure, deloc înfrumusețate, ale primilor tineri care au debarcat atunci pe țărm, prezentatorul Giles Milton dezvăluie povești uluitoare despre teamă, curaj și eroism. Ziua-Z a fost cea mai amplă invazie pe mare din istorie, iar acest documentar fascinant urmărește derularea evenimentelor prin experiențele trăite de cei aflați pe câmpul de luptă - indiferent dacă erau de partea Aliaților, a Germaniei sau a Franței

Cu doar câteva luni înainte de Ziua Z, Dwight D. Eisenhower, comandantul forțelor aliate și prim-ministrul englez Winston Churchill erau în dezacord unul cu celălalt. Eisenhower voia să devieze bombardierele aliate din Germania pentru a ataca infrastructura critică din Franța. Churchill nu era de acord: era îngrijorat de daunele colaterale aduse Franței. Astfel, Eisenhower ajunge să amenințe că va renunța la funcție. În cele din urmă, Churchill a fost de acord cu planul și Eisenhower a devenit mult mai dedicat întregii operațiuni, fiind cheia succesului acesteia.

O serie de condiții erau necesare pentru ca operațiunea Ziua Z să se întâmple. Era nevoie de o zi lungă pentru a putea utiliza la maxim forța aeriană, de lună plină pentru ghidarea navelor, iar mareea trebuia să fie suficient de puternică pentru a purta vehiculele de desant cât mai departe pe plajă. Iar pentru un bombardament precis, mai era nevoie de o oră de lumină înainte de a începe operațiunea propriu-zisă. Doar nouă zile din mai și iunie îndeplineau aceste cerințe, drept urmare comandanții au stabilit data de 5 iunie, însă prognoza meteo rea l-a forțat pe Eisenhower să amâne în ultimul moment pentru 6 iunie.

Hitler știa că o invazie aliată la scară largă ar putea schimba mersul războiului, așa că era pregătit pentru asta. A ordonat să fie construit așa-numitul Zid Atlantic, o serie de stații de apărare „impenetrabile” ce se întindeau pe mai bine de 2.700 de kilometri, din Norvegia până în Spania. Cu toate acestea, nimeni nu putea fi pregătit pentru multele momente în care ar fi putut să doarmă pe când un atac ar fi avut loc. Niciunul dintre generalii săi nu a îndrăznit să comande întăriri fără permisiunea lui și niciunul dintre ei nu a îndrăznit să-l trezească. S-au pierdut astfel ore cruciale. Când Hitler s-a trezit în sfârșit pe la 10 dimineața și a auzit vestea, nu a fost supărat pentru că a crezut că forțele germane i-au învins cu ușurință pe aliați. S-a înșelat.

Nu aveau nicio șansă de a ascunde atacul de serviciile de informații germane, așa că aliații au desfășurat unele operațiuni pentru a-i deruta cu privire la momentul și locul Zilei Z. Au lăsat să se scurgă planuri false, au așezat tabere false, iar în dimineața zilei de 6 iunie chiar au bombardat Calais pentru a da iluzia că acolo vor ataca. Germanii au mușcat momeala și au instalat trei baterii masive de tunuri în Calais, lăsând restul coastei franceze – inclusiv Normandia – mult mai slab apărată.

Forțele aliate plănuiau să bombardeze puternic pozițiile germane și să distrugă poduri și drumuri cheie pentru a împiedica furnizarea de întăriri. De asemenea, parașutiștii trebuiau să pătrundă adânc în interiorul zonei pentru a-l asigura. Dar, și din cauza vremii nefavorabile, multe baterii cheie nu au fost scoase și mulți parașutiști au fost lăsați departe de marcajele lor, fiind astfel expuși lunetisților germani. În ciuda acestor greșeli, trupele au reușit să își facă treaba.

Andrew Higgins, om de afaceri cu cherestea, avea constant dificultăți în a extrage copaci din mlaștinile din Louisiana – bărcile lui eșuau mereu. Pentru ca acest lucru să nu se mai întâmple atât de des, a proiectat o barcă cu pescaj redus și a continuat să îmbunătățească designul în anii următori. A încercat chiar să vândă aceste bărci și a eșuat de multe ori, până când a obținut în cele din urmă un contract cu guvernul SUA, care a comandat 20.000 de nave de debarcare, personal și vehicule. Acestea au fost folosite în cele din urmă în Normandia, iar Eisenhower l-a numit odată pe Higgins „omul care ne-a câștigat războiul”.

Una dintre cele mai îngrozitoare sarcini de pe navele de debarcare le-a revenit soldaților responsabili de coborârea rampelor, deoarece acestea serveau drept scuturi pentru soldații din față. Cu toții puteau auzi zgomotul mitralierelor germane lovind rampele precum tastele unei mașini de scris, dar erau nevoiți să le coboare pentru a permite echipajului să debarece. „Primii 7, 8, 9, 10 băieți cădeau secerați ca spicele de grâu” – rememorează acele momnte unul dintre supraviețuitorii Zilei Z.

Deși aproape ucis de schijele de metal în timpul debarcării, Waverly B. Woodson, Jr., un medic din unitatea de luptă afro-americană care a luptat în Ziua Z, a reușit să înființeze o stație de asistență medicală. În următoarele 30 de ore, a tratat răni și oase rupte, a scos gloanțe și chiar a amputat un picior. A tratat peste 200 de soldați, iar pe unii chiar i-a salvat de la înec, dar nu a primit niciodată o medalie pentru eforturile sale.

Mulți cred că litera Z din formularea Ziua Z provine pur și simplu de la cuvântul „zi”, un cod folosit pentru orice operațiune militară importantă. Alții cred că este doar o aliterație, la fel ca „O-Oră”, totuși numele provine probabil de la Eisenhower, care i-a spus asistentului său următoarele: „Aveți grijă că orice operațiune amfibie are o „data de plecare” (departed date); prin urmare, se folosește prescurtarea „Ziua Z””.

Ascultând la un radio secret în timp ce se ascundea în Amsterdam, Anne Frank a aflat ce se întâmplă în Normandia. „Speranța este reînviată în noi. Ne dă curaj și ne face din nou puternici” - a scris ea. Din păcate, ascunzătoarea ei a fost găsită de naziști și a fost deportată înainte ca eliberarea la care visa să se întâmple.
(MEDIA EXPRES)

Dacă tot ați ajuns aici… Abonamentele vă oferă acces la News Alerts pe e-mail, Anuarul gratuit online, și zilnic la REVISTA PRESEI, iar mai important pentru noi, ne ajută să publicăm știrile la liber, accesibile și pentru cei cu mai puține mijloace materiale interesați de comunicații, audiovizual și cinematografie. Dacă aceia dintre Dvs. care citesc știrile noastre și găsesc un folos în ele ne-ar ajuta, existența noastră nu ar mai fi pusă sub semnul nesiguranței zilei de mâine. Abonament click aici