Media Expres

ONG -- Data și ora publicării: 31.03.2025 16:43:23

CNA nu trebuie să cenzureze dreptul constituțional al cetăţenilor la libertatea de opinie

București (MEDIA EXPRES) / 31 mar 2025 / ActiveWatch și Apti constată cu îngrijorare că CNA și-a lărgit de facto jurisdicția la tot conținutul video online, într-un mod abuziv, dincolo de baza legală și, mai mult, a ajuns să ia decizii care echivalează cu acte de cenzură, dispunând ștergerea din online a unor conținuturi protejate de dreptul la libertatea de exprimare sau dreptul la libertatea presei, potrivit unui comunicat difuzat de cele două asociații la 28 martie.

În replică, CNA explică într-un comunicat din 31 martie baza legală pentru activitatea sa în online și dezinformarea din mesajul lui Marius Tucă ("lovitură de stat") care face ca mesajul să fie ilegal.

Combaterea legitimă și necesară a discursului urii sau a instigărilor la violență nu trebuie folosite drept pretext pentru cenzurarea opiniilor incomode sau extravagante, se arată în comunicat. Astfel de excese nu fac decât să compromită lupta pentru apărarea democrației și protejarea drepturilor omului, alimentând discursul conspiraționist și contribuind la șubrezirea încrederii în instituțiile statului.

Critica adusă deciziilor autorităților statului este un drept constituțional și trebuie să fie protejată, mai susțin semnatarii.

Primul exemplu folosit de cele două organizații este recenta decizie a CNA de eliminare de pe Internet a unui videoclip postat pe contul de YouTube al "omului de media" Marius Tucă.

"Considerăm că această decizie este disproporționată în raport cu faptele - exprimarea unei opinii politice - și este și rezultatul unei interpretări abuzive a legislației", spun ActiveWatch și Apti.

"O opinie nu poate fi sancționată invocând un singur articol din legea audiovizualului, cel referitor la obligația de informare corectă (Art. 3, alin.2) şi ignorând alte articole ale legislaţiei audiovizuale sau drepturile constituţionale la libertatea de exprimare și libertatea presei. Marius Tucă a exprimat opiniile sale personale, care pot fi discutabile, chiar controversate, cu privire la deciziile unor instituții ale statului în chestiuni de maxim interes public și cu impact asupra procesului democratic. Interpretarea dată de Marius Tucă acestora nu poate fi catalogată ca ilegală, pentru că, astfel, se poate ajunge în situația de a cataloga ilegală orice critică a deciziilor autorităților publice, în esență, se ajunge la anularea rolului presei de câine de pază al democrației. De asemenea, dorim să atragem atenţia CNA, că prin legea audiovizualului, are obligaţia să asigure, în egală măsură, și: respectarea exprimării pluraliste de idei şi de opinii în cadrul conţinutului serviciilor media audiovizuale transmise de furnizorii de servicii media audiovizuale aflaţi sub jurisdicţia României; pluralismul surselor de informare a publicului (art. 10, alin. 3)."

"Mai mult, dreptul CNA de a decide eliminarea unui astfel de conținut din spațiul online, pe care l-a catalogat drept dezinformare, ridica probleme procedurale, atât cu privire la care este procesul prin care se decide că un conținut ar fi dezinformare, cât și cu privire la baza legală folosită pentru sancționarea acestuia."

"Din analiza altor cazuri publicate reies probleme similare. De ex., într-o decizie de eliminare adoptată recent de CNA, un videoclip de 45 de secunde cu titlul „Vor să ne oprească internetul?” este clasificat ca fiind dezinformare, pentru că utilizatoarea își exprima opinia cu privire la pericolul limitării Internetului: “Internetul, ultima noastră redută de libertate este în pericol! Bolojan și Ciolacu vor să îl controleze! Să-l reducă la tăcere! De ce? Pentru că adevărul îi sperie, pentru că noi nu mai credem minciunile lor!”."

"În plus, avem de-a face în cazul lui Marius Tucă, dar nu numai, și cu un dublu standard în aplicarea legii: CNA aplică sancțiuni diferite pentru aceeași faptă în funcție de mediul de difuzare (radio-TV clasice sau mediul online). Dacă Marius Tucă ar fi exprimat aceleași opinii în cadrul unei emisiuni radio/TV, măsura eliminării evident că nu s-ar fi putut aplica, iar decizia de sancționare ar fi trebuit să respecte cuantumul prevăzut de legea audiovizualului - de la avertisment, somație până la valoarea maximă a amenzilor. De asemenea, radiodifuzorul ar fi beneficiat de dreptul la apărare, având posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere în cadrul unei ședințe publice a CNA, ceea ce în cazul lui Marius Tucă nu s-a întâmplat."

"Un caz similar de sancțiune lipsită de proporționalitate este cel privitor la decizia de eliminare a unei emisiuni a lui Cătălin Măruță de pe YouTube pentru publicitate mascată. Și în acest caz CNA, în loc să ceară opinia acestuia și intrarea în legalitate a emisiunii în cauză, a dispus în mod abuziv direct eliminarea sa integrală direct de către platforma online."

CNA și-a lărgit ilegal domeniul de aplicare a legii audiovizualului la tot conținutul video online, mai susțin asociațiile ActiveWatch și Apti.

"De asemenea, atragem atenția asupra faptului că practica CNA de a include toți utilizatorii de rețele sociale care postează conținut audiovizual în categoria furnizorilor de servicii media audiovizuale (echivalent al radiodifuzorilor clasici) este ilegală. Legea audiovizualului nu poate fi aplicată în integralitatea ei tuturor persoanelor private care postează conținut audiovizual pe internet, așa cum o face CNA în prezent. Pentru exemplificare, luăm cazul unui utilizator, numit muepsd0 ANNA, sau a unor politicieni, Diana Șoșoacă ori George Simion, care în mod evident nu sunt furnizori de servicii media audiovizuale, deci nu pot fi sancționați pe baza unor prevederi din legea audiovizualului și din codul audiovizual, la care în mod eronat face referire CNA în aceste decizii."

"În cazurile acestor conturi, pentru raportarea conținutului ilegal (conținutul fascist sau incitarea la violență împotriva unui grup de persoane), CNA ar fi putut totuși să folosească măsurile legale prevăzute de Directiva Serviciilor Media Audiovizuale (în special pe articolul 28 b) care privește obligațiile platformelor de partajare a materialelor video) corelat cu Regulamentul Serviciilor Digitale - DSA."

Cele două asociații cer CNA să fie echilibrat și să pună corect în balanță drepturile la libertatea de exprimare și libertatea presei, cu alte drepturi și interese legitime, pe baza jurisprudenței CEDO.

În comunicat se mai arată că "măsurile grăbite, greșite sau abuzive slăbesc încrederea cetățenilor în instituții și creează confuzie, iar, în cazul CNA, subminează misiunea instituţiei de garant al interesului public în mediul audiovizual".

Reamintim că la 26 martie, CNA a votat cu 8 voturi pentru și 1 vot împotrivă (Georgică Severin) o decizie de înlăturare de pe YouTube, canalul Mariustucashow @mariustucashow, a înregistrării unui comentariu live al jurnalistului Marius Tucă, cu titlul „Democrația a fost călcată în picioare”. Au votat pentru Valentin-Alexandru Jucan, Monica Gubernat, Dorina Rusu, Daniela Bârsan, Oana Dincă, Borsos Orsolya, Lucian Dindirică și Vasile Bănescu.

Luni, 31 martie, CNA a difuzat în replică următorul comunicat, pe care îl reproducem integral:

În legătură cu decizia Consiliului Național al Audiovizualului – CNA nr. 187 din data de 26.03.2025, referitoare la eliminarea materialului audiovizual cu titlul „Democrația a fost călcată în picioare” de pe platforma de partajare a materialelor video YouTube, canal Mariustucashow @mariustucashow, Consiliul face următoarele precizări:

1.

CNA nu „a dat jos o emisiune” a jurnalistului Marius Tucă, ci a decis să solicite platformei YouTube să acționeze împotriva unui conținut ilegal – prin eliminare, respectiv un clip video de scurtă durată (3 minute și 26 secunde).

2.

Considerentele care au stat la baza deciziei majoritare a Consiliului potrivit căreia materialul video analizat reprezintă conținut ilegal, în sensul că este un conținut cu caracter de dezinformare gravă, au la bază prevederile Directivei privind Serviciile Audiovizuale, jurisprudența CEDO, Constituția României, Legea Audiovizualului nr. 504, precum și normele deontologice ale profesiei*. Astfel:

A. Utilizarea improprie a expresiei „lovitură de stat” și implicațiile acesteia:

Jurnalistul utilizează expresia „lovitură de stat” în mod repetat în raport cu deciziile Biroului Electoral Central - BEC și Curții Constituționale a României - CCR. Definiția consacrată a acestui termen se referă la un act rapid, neconstituțional și violent prin care se răstoarnă un regim legitim și se preia puterea politică. BEC este o autoritate administrativă care nu are competențe decizionale politice, iar CCR are rolul de garant al Constituției. Ambele și-au exercitat atribuțiile conform legii. Mai mult, toate deciziile BEC sunt validate de CCR, ceea ce exclude posibilitatea unei acțiuni ilegale izolate.

Afirmațiile că „membrii BEC au fost puși să redacteze înainte de a hotărî”, „niște anonimi de la BEC” ar fi „tăiat democrația” reprezintă o formă gravă de denaturare a realității. O instituție care funcționează în limitele legii, sub controlul constituțional, nu poate comite o lovitură de stat.

B. Caracterul intenționat, repetitiv și programatic al comunicării:

Transcriptul materialului arată o intenție clară de inducere a unei percepții ostile, folosind expresii precum „lovitură de stat”, „ca hoții”, „au tăiat democrația”, „au tăiat ce mai rămăsese din statul ăsta și așa mafiot”. Acestea nu sunt simple opinii emise în spațiul public, ci afirmații sistematice, repetate, într-o intervenție video planificată, cu scopul evident de a dezinforma publicul și de a crea imaginea unei alte realități.

C. Deplasarea opiniei spre revendicarea unei cunoașteri false:

Afirmațiile jurnalistului nu sunt prezentate ca opinii personale, ci ca fapte incontestabile. În contextul materialului analizat, expresii precum „nu putem să trecem peste asta” sau „nu are voie să candideze din nu știu ce cauze” denotă un refuz al oricărui dubiu. Jurnalistul pretinde, implicit, că deține adevărul absolut și că instituțiile statului acționează abuziv și ilegal în mod deliberat.

În epistemologie, o astfel de afirmație se apropie de o revendicare de cunoaștere. Dar dacă este falsă sau nefondată, aceasta devine manipulatoare. Jurnalistul nu își exprimă doar o nemulțumire, ci construiește o versiune alternativă a realității, fără probe.

D. Încălcarea gravă a regulilor jurnalistice consacrate:

Afirmațiile jurnalistului încalcă cel puțin patru dintre principiile de bază ale jurnalismului:

Adevărul – afirmațiile nu sunt susținute de probe sau documente;
Verificarea – nu sunt menționate surse independente sau justificări legale;
Separarea faptelor de opinii – afirmațiile sunt prezentate ca fapte certe;
Responsabilitatea socială – limbajul folosit poate inflama publicul și submina încrederea în stat.
Afirmațiile jurnalistului („au tăiat democrația”, „lucrează împotriva cetățeanului”) sunt formulate ca judecăți de valoare absolute, fără delimitare între emoție și informație. Astfel, publicul nu mai poate distinge între ceea ce este opinie și ceea ce este fapt.

E. Subminarea autorităților constituționale:

Jurnalistul atacă BEC – instituție reglementată prin Legea nr. 370/2004 – și CCR – garantul Constituției conform Art. 142 din Constituția României. Acuzația de „lovitură de stat” la adresa acestor instituții, fără dovezi, constituie un atac simbolic asupra arhitecturii constituționale a României. Este un derapaj grav, care poate genera neîncredere publică în funcționarea democratică a alegerilor.

F. Depășirea limitelor libertății de exprimare:

CEDO protejează opiniile politice, dar nu protejează calomnia, dezinformarea sau afirmațiile factuale false. În cauza Lingens vs. Austria, Curtea a decis că exprimarea unei opinii trebuie să aibă o bază factuală. În acest caz, jurnalistul face o acuzație extrem de gravă (lovitură de stat), fără nicio bază legală sau probatorie.

Mesajul jurnalistului Marius Tucă a fost reclamat pe considerentul că legea ar fi fost încălcată. Consiliul a analizat conținutul mesajului, plasat în ansamblul mesajelor cu conținut de informații false și de instigare la manifestări de furie populară de amploare. Manifestările de această natură care au avut loc în ultimele săptămâni au demonstrat că există o cotă de violență manifestă – au fost atacați jandarmii, au fost agresați ziariști, au avut loc incendieri și au fost vandalizate mașinile unor televiziuni. Judecarea mesajului nu trebuie să fie înțeleasă ca fiind adresată autorului, ci mesajului în sine, care a făcut parte dintr-o serie de mesaje care, în ansamblul lor, contribuie la instigarea la ură și la violență prin valorificarea unor informații false.

G. Concluzie

Declarația jurnalistului este una dintre cele mai grave forme de manipulare a discursului public. Se face confuzie între opinie și fapt, se aduc acuzații nefondate unor instituții fundamentale ale statului și se transmite publicului o realitate alternativă construită doar pe percepții personale radicalizate. Este un caz flagrant de încălcare a deontologiei jurnalistice, în care se impune sancționare proporțională, nu pentru a limita exprimarea, ci pentru a proteja spațiul democratic și încrederea în instituțiile statului. Conform tuturor standardelor – profesionale, legale, democratice – această comunicare este o dezinformare clară și trebuie tratată ca atare.

3.
Referitor la afirmațiile că CNA nu are atribuții în online sau în ceea ce privește eliminarea unui conținut ilegal, inclusiv a unui conținut cu caracter de dezinformare, aducem următoarele clarificări:

A. Consiliul Național al Audiovizualului își desfășoară activitatea cu deplin respect față de libertatea de exprimare și pluralismul mass-media, principii fundamentale în orice societate democratică. Totodată, CNA are obligația legală de a acționa, în limitele competențelor conferite de legislația națională și europeană, pentru a proteja publicul împotriva conținutului ilegal.

B. Începând cu anul 2024, România a transpus în legislația națională Regulamentul (UE) 2022/2065 privind serviciile digitale (DSA) prin Legea nr. 50/2024. Conform acestei legi:

Art. 11 alin. (1) din Legea 50/2024 prevede expres că autoritățile competente pot emite ordine de eliminare a conținutului ilegal, în temeiul articolului 9 din DSA.
Potrivit Anexei nr. 1 a Legii 50/2024, CNA este desemnată ca autoritate competentă pentru conținuturile care intră sub incidența Legii audiovizualului nr. 504/2002, deci inclusiv pentru conținuturile media audiovizuale distribuite prin intermediul platformelor de partajare a materialelor video sau a altor servicii relevante acoperite de DSA.

C. Anul trecut, România a fost ținta unei agresiuni informatice majore, cu scopul de a deturna procesele electorale. Atacul a fost obiectivat de ascensiunea artificială, ilicită a unor actori politici pentru a se facilita accesul acestora la poziții de influență politică de la nivelul Parlamentului sau al Președinției. Mecanismele folosite în cadrul acestui proces au fost expuse public post factum și au constat în promovarea unui volum uriaș de mesaje inautentice pe unele platforme digitale. CNA a fost prima instituție care a reacționat oficial față de atacul care a pus România într-un pericol major. A doua zi după publicarea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale, CNA a identificat în platforma TikTok comportamente neautentice, destinate să compromită procesul electoral. Autoritatea a transmis o alertă către Comisia Europeană care a declanșat o anchetă la adresa platformei.

D. CNA reiterează faptul că nu emite ordine de eliminare pentru opinii, satire sau dezbateri, ci doar în cazurile în care conținutul este ilegal potrivit legislației în vigoare, cum ar fi:
instigarea la ură;
incitarea la violență;
dezinformarea cu caracter periculos care afectează sănătatea publică, securitatea națională sau integritatea proceselor democratice – atunci când acestea sunt reglementate în mod explicit de legislație (de exemplu, în perioada alegerilor sau în situații de urgență declarată).
Art. 3 alin. (2) din Legea audiovizualului garantează libertatea de exprimare, dar nu exclude răspunderea legală pentru difuzarea de conținut ilegal. Libertatea de exprimare nu protejează comunicarea de informații false, atunci când acestea produc prejudicii concrete și sunt încadrate legal ca atare.

Având în vedere cele expuse, Consiliul Național al Audiovizualului își menține decizia de a solicita platformei YouTube să acționeze împotriva conținutului ilegal analizat, prin eliminarea acestuia.

Consiliul Național al Audiovizualului
(MEDIA EXPRES)