Capitol: Editorial -- Data și ora publicării: 30.09.2026 17:59:14

Excavatorul sau hackerul: cine îngroapă rețelele?

București (MEDIA EXPRES) / 30 sep 2026 / Milioane de ore de conectivitate la internet sunt pierdute anual nu din cauza unor atacuri cibernetice sofisticate, cum ar părea la prima vedere, ci sub lamele excavatoarelor care sapă tubetele, în lipsa unor hărți publice ale infrastructurii subterane. Aceasta este concluzia analizei prezentate de Robbie Mitchell, de la Internet Society, în cadrul conferinței RONOG 11, desfășurată la 29 septembrie la Radisson Blu București, în organizarea InterLan-XII.

Deși industria telecomunicațiilor investește masiv în instrumente software de monitorizare la nivel de aplicație, infrastructura fizică rămâne ascunsă, generând o lipsă cronică de transparență, și costuri uriașe.

Paradoxul românesc este viteza maximă a internetului, dar vulnerabil în fața „stângăciilor” firmelor de construcții sau reparații pentru utilități.

România beneficiază de o infrastructură de fibră terestră matură, dezvoltată pe parcursul a 30 de ani, cu un accent recent pe extinderea rețelelor de tip fibră până la locuință (FTTH) și pe creșterea rezilienței. Totuși, incidentele raportate de ANCOM arată o realitate subterană haotică: tăierile accidentale de cabluri provocate de terți reprezintă, de departe, principala cauză a întreruperilor.

Conform datelor prezentate de specialistul de la Internet Society, numărul acestor avarii aproape s-a triplat comparativ cu anul 2022 și a înregistrat o dublare față de 2023, ajungând la un volum îngrijorător. Mitchell subliniază că aceste distrugeri nu sunt acte de sabotaj intenționat, ci rezultatul accidentelor provocate pe șantierele de lucrări civile.

Muncitorii sunt nevoiți să parcurgă un traseu birocratic greoi, solicitând informații de la municipalități pentru a afla ce operatori sunt prezenți în zonă, procedură care eșuează și nu poate preveni secționarea magistralelor de comunicații.

Cifrele vulnerabilității europene sunt și ele îngrijorătoare. Secretomania din jurul datelor de infrastructură produce efecte în lanț la nivel continental, lăsând rețelele expuse atât erorilor umane, cât și schimbărilor climatice.

Conform datelor ENISA, în anul 2024 au fost înregistrate 41 de incidente majore clasificate drept tăieri de cabluri de către terți. Aceste avarii, care reprezintă o creștere de 5% față de 2022, au generat 331 de milioane de ore de conectivitate pierdută în Europa.

Dezastrele naturale expun și ele lipsa reală de redundanță a liniilor de comunicare, inundațiile fiind responsabile pentru 25 de incidente recente. Exemplul oferit din Noua Zeelandă este elocvent pentru riscurile ascunderii datelor tehnice: o întreagă comunitate a rămas deconectată timp de câteva luni după ce o viitură a distrus singurul pod din zonă. Deși existau șase operatori diferiți, ceea ce crea iluzia unei redundanțe comerciale, toți au traversat cablurile fizice de pe un mal pe celălalt peste aceeași structură vulnerabilă.

Soluția Open Data și precedentul din Ucraina pot fi un model de urmat.

Investigația asupra practicilor din industrie arată o reticență mare a operatorilor în a-și face publice traseele, aceștia invocând protejarea proprietății intelectuale și a avantajului concurențial. Mitchell adresează însă o întrebare legitimă reglementatorilor și industriei: dacă rețelele de gaze și electricitate pot fi cartografiate standardizat pentru a preveni accidentele, de ce nu s-ar aplica aceeași rigoare și fibrelor optice?

Inițiativa Open Fibre Data Standard (OFDS), susținută de ITU și Banca Mondială, propune adoptarea unui limbaj comun de metadate privind locația, echipamentele și sursele de energie de rezervă. Obiectivul final este crearea unei hărți cu sursă deschisă, similară cu Google Maps, care să ofere o vizibilitate la nivel de stradă asupra infrastructurii.

Dovada clară că transparența este fezabilă din punct de vedere comercial și strategic vine din Ucraina, o țară în război care ar fi, în mod și mai clar, înclinată să-și ascundă infrastructura critică. Acolo însă, mai mulți operatori concurenți au ales să ofere publicului detalii de înaltă rezoluție despre infrastructura lor, demonstrând că un model de afaceri bazat pe date deschise consolidează încrederea și stimulează dezvoltarea alături de clienți.

Specialistul în comunicații a invitat participanții la RONOG 11 să se înscrie pe lista de email de pe site-ul inițiativei pentru cartografierea fibrei optice ofds.info, dacă consideră că publicarea exactă a traseelor de fibră optică din România ar atrage mai puțin riscuri de securitate națională și ar avantaja mai mult comunitatea în prevenirii avariilor, ceea ce ar justifică o transparența totală.

Voi ce ați ales?
(MEDIA EXPRES) - Articol de Mihai Pavelescu -

Dacă tot ați ajuns aici… Abonamentele vă oferă acces la News Alerts pe e-mail, Anuarul gratuit online, și zilnic la REVISTA PRESEI, iar mai important pentru noi, ne ajută să publicăm știrile la liber, accesibile și pentru cei cu mai puține mijloace materiale interesați de comunicații, audiovizual și cinematografie. Dacă aceia dintre Dvs. care citesc știrile noastre și găsesc un folos în ele ne-ar ajuta, existența noastră nu ar mai fi pusă sub semnul nesiguranței zilei de mâine. Abonament click aici